Coracias garrulus

À prupositu di Wikipedia
A ghjandaghja marina
Coracias garrulus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Coraciiformes
Famiglia Coraciidae
Generu Coracias
Nome binuminale
Coracias garrulus
Carl Linnaeus, 1758

A ghjandaghja marina (Coracias garrulus) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Coraciidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A ghjandaghja marina hè una spezia d'acellu appartinendu à a famiglia di i Coraciidae. Stu acellu misura circa 30 centimi di lunghezza è pussede un piumaghju coluritu è distintivu. U so spinu hè d'un turchinu vivu, mentre ch'è u so corpu hè di culore arancinu russicciu lampante. Prisenta dinù una calotta nera in capu è una fascia nera intornu à i so ochji. L'ale sò larghe è attundate, ciò chì li permette di bulà incù agilità.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A ghjandaghja marina hè prisente in parte assai di l'Europa, da u punente di a Russia sin'à u punente di a Francia è di a Spagna. Omu a trova dinù in certi rigione d'Africa suprana è d'Asia occidentale. Priferisce l'ambienti aperti tali e pratuline, i campi è l'arici di fureste.

A ghjandaghja marina hè prisente in Corsica: hè un visitadore rigulare in migrazione.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A ghjandaghja marina hè un acellu migratore chì si culloca versu rigione più calde mentre l'inguernu. Si ciba per u più d'insetti, tali e grillachje, i culeotteri è e farfalle. Per catturà e so prede, effittueghja buli acrobatichi in aria, tuffendu prestu per chjappà a so preda incù u so bizzicu pinzutu.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U so nome scentificu di a ghjandaghja marina hè Coracias garrulus. Esistenu dinù sinonimi per 'ssa spezia, tali Coracias garrulus garrulus è Coracias garrulus semenowi. 'Ssi nomi sò usati per designà sottuspezie specifiche.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A ghjandaghja marina hè classificata cum'è una spezia di preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Benchì a so pupulazione sia stabile, certe minacce pesanu annantu à 'ssa spezia. A distruzzione di u so ambiente naturale, a polluzione è i cambiamenti climatichi ponu avè un impattu negativu annantu à a so sopravvivenza à longu andà. E misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di l'ambienti è a sensibilisazione di u publicu, sò necessarie in certi lochi per assicurà a prisirvazione di 'ssa spezia.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]