Columba oenas

À prupositu di Wikipedia
Columba oenas
A culombula sarda
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Columbiformes
Famiglia Columbidae
Genaru Columba
Nomu binuminali
Columba oenas
Carl Linnaeus, 1758

A culombula sarda (Columba oenas) hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di i Columbidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A culombula sarda hè una spezia d'aceddu appartinendu à a famiglia di i Columbidae. Misura à l'incirca 32 centimi di lunghezza è pesa trà 200 è 250 grammi. U so piumaghju hè par u più turchinu grisgicciu incù riflessi rusulini in pettu. T'hà una piccula tacca bianca annantu à i lati di u coddu è una striscia nera annantu à l'ali. U so bizzicu hè cortu è di culori grisgiu scuru.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A culombula sarda hè prisenti in parti assà di l'Auropa, da u punenti di a Russia insin'à u punenti di a Francia è di a Spagna. Omu u trova dinò in Africa subrana è in certi righjoni d'Asia uccidentali. Prifirisci l'ambienti buscosi, i furesti di frunduti è i zoni di buschetti.

A culombula sarda hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A culombula sarda hè un aceddu migratori parziali, ciò chì significheghja ch'edda pò effittuà corti spustamenti staghjuneschi. Si nutrisci par u più di graneddi, di frutti è di baghi, ma pò dinò cunsumà mastaruculi è mignoculi. Custruisci u so nidu in l'arburi, di regula à un'altezza da 3 à 10 metri. A femina diponi di regula dui ova, chì sò incubati mentri circa 17 à 19 ghjorna. I dui parenti participeghjani à l'incubazioni è à l'addevu di i ghjovani.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

A culombula sarda apparteni à u genaru Columba, chì ragruppa parechji spezii di culombuli. U so nomu scentificu hè Columba oenas. Hè dinò cunnisciutu sottu à i sinonimi siguenti : Columba palumbus oenas, Columba oenas oenas è Columba oenas palumbus.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A culombula sarda hè classificata com'è una spezia di priaccupazioni minori da l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'è a so pupulazioni sii, certi minacci pesani annantu à 'ssa spezia, in particulari a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. A caccia eccessiva pò dinò custituiscia una minaccia in certi righjoni. I misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni buscosi è a sinsibilisazioni di u publicu, sò nicissarii par assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssa spezia.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

A culombula sarda hè ancu chjamata u culombu sardu.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]