Coenonympha corinna

À prupositu di Wikipedia
Coenonympha corinna
Coenonympha corinna
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordine Lepidoptera
Famiglia Nymphalidae
Generu Coenonympha
Nome binuminale
Coenonympha corinna
Eugenius Johann Christoph Esper, 1780

Coenonympha corinna hè una spezia di farfalla chì face parte di a famiglia di e Nymphalidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Coenonympha corinna hè un farfalla di taglia media appartinendu à a famiglia di e Nymphalidae. L'ale di 'ssa spezia misuranu à l'incirca 3 à 4 centimi di largura. L'ale anteriore sò di culore brunu scuru incù machje arancine è mutivi à forma d'ochji. L'ale pustiriore sò più chjare, incù machje nere è bianche. U corpu di Coenonympha corinna hè smilzu è lungarinu, di culore brunu chjaru.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Coenonympha corinna hè per u più prisente in Europa, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova in e pratuline, i scarsali è e zone erbose, è ancu in e rigione muntose. 'Ssa spezia hè ancu prisente in certe parte di l'Asia, in particulare in Siberia è in Mongulia.

Coenonympha corinna hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Coenonympha corinna hè un farfalla diurna chì bula per u più da maghju à sittembre. Si ciba di u nettare di i fiori, in particulare di i fiori di trifogliulu è di radichju. E femine facenu i so ovi annantu à e piante ospite, chì sò per u più graminacee. I bruchi si cibanu di e casce di 'sse piante prima di trasfurmà si in crisalide. A durata di u ciculu di vita di Coenonympha corinna hè di circa un mese.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Coenonympha corinna hè stata discrittu per a prima volta da l'entomologu francese Jean-Baptiste Godart in u 1824. 'Ssa spezia appartene à u generu Coenonympha, chì cumprende parechje altre spezie di farfalle.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Coenonympha corinna hè cunsiderata cum'è una spezia relativamente cumuna è ùn hè micca attualmente minacciata. Eppuru, inquant'è farfalla, pò esse affittata da a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'agricultura intensiva è di l'urbanisazione criscenta. Hè dunque impurtante di prisirvà e pratuline è e zone erbose induve 'ssa spezia si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]