Coenagrion caerulescens

À prupositu di Wikipedia
Coenagrion caerulescens
Coenagrion caerulescens
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Odonata
Famiglia Coenagrionidae
Genaru Coenagrion
Nomu binuminali
Coenagrion caerulescens
(Fonscolombe, 1838)

Coenagrion caerulescens hè una spezia di filangroca chì faci parti di a famiglia di i Coenagrionidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Coenagrion caerulescens hè una spezia d'insettu appartinendu à l'ordini di l'odunati è à a famiglia di i Coenagrionidae. Hè una filangroca di piccula taglia, misurendu di regula trà 30 è 35 millimitri di lunghezza. I masci si distinguini da u so culori turchinu vivu, mentri chì i femini inarbureghjani una tinta più palida, andendu da u verdi à u brunu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Coenagrion caerulescens hè largamenti sparta in Auropa, in particulari in i righjoni timparati. Omu u trova ancu in Asia uccidentali è in Africa subrana. 'Ssa spezia affizziuneghja particularamenti i zoni umiti, tali i paduli, i stagni è i vadini à debuli ghjettu d'acqua.

Coenagrion caerulescens hè prisenti in Corsica, ma hè rarissima. Difatti, 'ssa spezia di filangrocca hè classata annantu à a lista rossa di i filangrochi di Corsica, in priculu criticu di sparizioni.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Coenagrion caerulescens hè un insettu acquaticu chì passa a maiò parti di a so vita sottu forma di larva in acqua. I larvi si cibani di picculi urganisimi acquatichi, tali i larvi di zinzali è i picculi crustacei. Dopu à un periudu di sviluppu, emerghjini da l'acqua è si trasformani in adulti. L'adulti si nutriscini par u più d'insetti bulanti, com'è i musculini è i zinzali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Coenagrion caerulescens apparteni à a famiglia di i Coenagrionidae, chì ragruppa numarosi spezii di filangrochi. Hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Coenagrion armatum.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Coenagrion caerulescens hè una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni à u liveddu mundiali. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par causa di l'urbanisazioni criscenti, pò custituiscia una minaccia par a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti induva 'ssa spezia si ripraduci è si nutrisci, cù u fini di garantiscia a so perennità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Filangrocche di Corsica, Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]