Vittichju

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Clematis flammula)
U vittichju
Clematis flammula
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Ranunculales
Famiglia Ranunculaceae
Genaru Clematis
Nomu binuminali
Clematis flammula
Aiton, 1753
U vittichju

U Vittichju (Clematis flammula) hè hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Ranunculaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U vittichju hè una pianta arrampicanti appartinendu à a famiglia di i Ranunculaceae. Si distingui par via di i so piccioli volubili pudendu aghjunghja insin'à 3 metri di lunghezza. I casci sò cumposti è alterni, incù fuglioli uvali è dintati. I fiora, di piccula taglia, sò bianchi è sgaghjani un prufumu aggradevuli. Sò ragruppati in infiuriscenzi terminali è appariscini da ghjugnu à sittembri.

U vittichju hè una pianta tossica, par via di a prisenza d'alcaloidi è di sapunini (in particulari a prutoanemunina).

U vittichju s'assumiglia à a vitalba ma u vittichju t'hà i fiora bianchi prufumati incù un adori d'amandula dolci è i fogli pinnati à doppiu, quandu inveci a vitalba t'hà i fiora bianchi è appena virdicci incù un aspettu particulari incù prima pelu è i fogli cumposti pinnati.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U vittichju hè urighjinariu d'Auropa, d'Africa subrana è d'Asia uccidentali. Omu a trova par u più in i righjoni mediterranii, ind'eddu cresci in i boschi, i sebbi, l'arici è i pratulini. Hè ancu cultivatu com'è pianta urnamintali in numarosi orta.

Clematis flammula hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U vittichju hè una pianta vivaci chì si ripraduci par via di graneddi. Prifirisci i terri beddi assiccati è assuliati, ma pò ancu tullarà un pocu d'ombra. 'Ssa spezia hè adattata à i climi timparati è risisti bè à l'inverni freti. Hè inamacatu da l'insetti, in particulari l'abbi è i sbarabattuli, chì sò attratti da u so prufumu inzuccaratu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U vittichju apparteni à u genaru Clematis, chì ragruppa circa 300 spezii di pianti arrampicanti. Hè calchì volta chjamata Clematis paniculata o Clematis odorata in a litteratura scentifica. 'Ssi noma sò cunsidarati com'è sinonimi di Clematis flammula.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U vittichju ùn hè micca cunsidaratu com'è una spezia minacciata. Hè largamenti sparta in a so aria di ripartizioni naturali ed hè ancu cultivata com'è pianta urnamintali. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali è l'intruduzioni di spezii invadenti poni rapprisintà minacci pà a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà l'ecusistemi ind'edda si trova è di cuntrullà a prupagazioni di i spezii esotichi.

Lessiulugia[mudificà | edità a fonte]

U vittichju hè calchì volta hè ancu chjamatu a partimala, à tempu incù i pianti chì facini parti di u genaru cuscuta.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Liami[mudificà | edità a fonte]