Clanga pomarina

À prupositu di Wikipedia
Clanga pomarina
Clanga pomarina
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Accipitriformes
Famiglia Accipitridae
Generu Clanga
Nome binuminale
Clanga pomarina
Christian Ludwig Brehm, 1831

Clanga pomarina hè una spezia d'acula chì face parte di a famiglia di l'Accipitridae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Clanga pomarina hè un rapace diurnu di taglia media di a famiglia di l'Accipitridae. Di prufilu gracile è elegante, misura da 54 à 65 cm di lunghezza per una largura da 140 à 160 cm. U so piumaghju inarbureghja un cuntrastu forte trà a testa è e cuperture alare di culore brunu chjaru è u restu di u corpu chì hè brunu scuru, guasi neru. A piccula testa è u bizzicu cortu cumplettanu l'aspettu fine è slanciatu di l'acellu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Clanga pomarina nichja per u più in Europa cintrale è orientale, da a Francia à punente insin'à a Russia à livante. Omu u ritrova dinù in zone spergugliate d'Africa suprana è di u Punente, è ancu in Asia cintrale è à u mezupunente. D'inguernu, migra ver'di l'Africa subsahariana.

Clanga pomarina hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Clanga pomarina affizziuneghja i mezi aperti tali e pratuline, i paduli è e fureste chjare. Sulitariu è discretu, caccighjeghja à vista ariendu da a terra, scigliendu e so prede, per u più picculi mammiferi, rettili è anfibii, ch'è ellu cattura incù i so artigli zimbrunuti.

A riproduzione si svoglie da aprile à lugliu. U coppiu nichja in un grande arburu, custruendu un nidu vuluminosu di rami è di foglie. A femina ci dipone di regula 2 à 3 ovi, cuvati da i dui parenti. I piulelli, incù e piume bianche è u prima pelu, sò nutriti di pezzi di prede arrecati da i so parenti sinu à u so spiccà di bulu, una cinquantina di ghjorni più tardi.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Clanga pomarina era capunanzu classificatu in u generu Aquila, ma i studii genetichi ricenti anu cunduttu à a so attribuzione à u generu Clanga.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Clanga pomarina hè classificatu cum'è di cuncernu da l'Unione Internaziunale per a Cunsirvazione di a Natura (UICN). E principale minacce chì pesanu annantu à ellu sò a distruzzione di u so ambiente, l'inticciu incù e linie elettriche è l'avvilenamentu à i pesticidii. I pugrammi di cunsirvazione sò messi in sesta per pruteghje i so siti di nidificazione è risturà u so ambiente.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]