Civetta

À prupositu di Wikipedia
A civetta
Athene noctua.jpg
Athene noctua
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Aves
Ordini Strigiformes
Famiglia Tytonidae
Genaru Athene
Nome binuminali
Athene noctua
Linnaeus, 1753
Athene noctua (portrait).jpg

A Civetta (Athene noctua) hè un aceddu nutturnu chì faci partita di a famiglia di i Strigidae. A civetta hè longa circa 21-23 cm, hà un'apartura alari di 53-59 cm è un pesu chì varieghja da 100 à pocu più di 200 grammi. Hà formi tozzi, u capu largu è sciacciatu senza i tipichi ciuffi auricolari di u gufu cumunu, ochji giaddi è zampi longhi parzialamenti rivistiti di seti. A parti supiriori hè grisgiu-brunu machjata di biancu mentri in quidda infiriori hè privalenti u biancu, machjatu di brunu.

A civetta si trova in tuttu l'Emisferu nordu, in Auropa, Asia è Africa di u nordu. In Corsica è in Sardegna hè un aceddu chì hè prisenti. Hè diffusu dinò in guasi tutta a penisula taliana fora di nantu à l'Alpi. I so ambienti priferiti sò in i vicinanzi di l'abitati civili, induva ci hè prisenza umana, in ariali cuddinari. Scansa i zoni oltri i 1000 m di altitudina postu ch'è a nevi limiteghja furtamenti i so fonti di cibu.


Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Aceddu nutturnu par antunumasia, a civetta in rialità pò essa attiva ancu in u tardu dopu meziornu è di prima matina, ma hè moltu vigilenti ancu in u restu di a ghjurnata.

Boci[mudificà | edità a fonte]

I civetti ani un ampiu repertoriu vucali. U masciu emetti un malinconicu "hu-u-ou" ripetutu à intarvalli variabili, dopu à 3-4 sicondi. Calchì volta, parò, i civette emettini versi striduli è fastidiosi com'è autudifesa.

Cibu è alimantazioni[mudificà | edità a fonte]

A civetta hè carnivora. Com'è tutti i Strigiformi, hè capaci à ingodda i predi intreii. Si ciba di picculi vertebrati è di grossi insetti.

Ripruduzioni[mudificà | edità a fonte]

Athene noctua vidalii

Nidificheghja trà marzu è ghjugnu. A femina poni 2-5 ova bianchi in picculi cavità trà i rocci, in l'arburi, in i mura di vechji edifizii, in tani abbandunati di mammiferi di media taglia è dopu i cova par circa 4 sittimani. In quiddu periodu hè aiutata da u masciu in a caccia. Dopu à un mesi o pocu più i piulacona lasciani u nidu ma sò cumplittamenti indipindenti solu à 2-3 mesa di vita.

Sistematica[mudificà | edità a fonte]

Gruppu di civetti

Si cunnosci 19 sottuspezii di civetta:

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

A civetta hè prisenti in Corsica ma piuttostu schersa (Mastrorilli 2001).

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

Accadi chì a civetta fussi mintuvata in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu:

Ziazì fà la civetta
Codizennula vizzetta.

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]