Civetta

À prupositu di Wikipedia
A civetta
Athene noctua
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Aves
Ordini Strigiformes
Famiglia Tytonidae
Genaru Athene
Nome binuminali
Athene noctua
Linnaeus, 1753

A Civetta (Athene noctua) hè un aceddu nutturnu chì faci partita di a famiglia di i Strigidae. A civetta hè longa circa 21-23 cm, hà un'apartura alari di 53-59 cm è un pesu chì varieghja da 100 à pocu più di 200 grammi. Hà formi tozzi, u capu largu è sciacciatu senza i tipichi ciuffi auricolari di u gufu cumunu, ochji giaddi è zampi longhi parzialamenti rivistiti di seti. A parti supiriori hè grisgiu-brunu machjata di biancu mentri in quidda infiriori hè privalenti u biancu, machjatu di brunu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A civetta si trova in tuttu l'Emisferu nordu, in Auropa, Asia è Africa di u nordu. In Corsica è in Sardegna hè un aceddu chì hè prisenti. Hè diffusu dinò in guasi tutta a penisula taliana fora di nantu à l'Alpi. I so ambienti priferiti sò in i vicinanzi di l'abitati civili, induva ci hè prisenza umana, in ariali cuddinari. Scansa i zoni oltri i 1000 m di altitudina postu ch'è a nevi limiteghja mori i so fonti di cibu.

Athene noctua hè prisenti in Corsica ma piuttostu schersa.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A civetta hè una spezia nutturna, attiva par u più mentri a notti. Si nutrisci par u più di picculi mammiferi tali i tupanchjini è i topa campagnoli. Caccighjeghja bulendu in bassu sopra à i campi è pratulini, apradendu a so arechja è a so visioni fina par sceglia i so predi. Pò dinò cunsumà mastaruculi, aceddi è rettili.

Boci[mudificà | edità a fonte]

I civetti ani un ampiu repertoriu vucali. U masciu emetti un malinconicu "hu-u-ou" ripetutu à intarvalli variabili, dopu à 3-4 sicondi. Calchì volta, parò, i civette emettini versi striduli è fastidiosi com'è autudifesa.

Cibu è alimantazioni[mudificà | edità a fonte]

A civetta hè carnivora. Com'è tutti i Strigiformi, hè capaci à ingodda i predi intreii. Si ciba di picculi vertebrati è di grossi insetti.

Ripruduzioni[mudificà | edità a fonte]

L'ova di a civetta

A ripruduzioni di a civetta hà locu di branu. U masciu attira a femina emittendu canti è brioni carattaristichi. U coppiu custruisci dopu un nidu in una cavità naturali, com'è un arburi cavu o un bastimentu abbandunatu. A civetta nidificheghja trà marzu è ghjugnu. A femina poni 2-5 ova bianchi in picculi cavità trà i rocci, in l'arburi, in i mura di vechji edifizii, in tani abbandunati di mammiferi di media taglia è dopu i cova par circa 4 sittimani. In quiddu periodu hè aiutata da u masciu in a caccia. Dopu à un mesi o pocu più i piulacona lasciani u nidu ma sò cumplittamenti indipindenti solu à 2-3 mesa di vita.


Sistematica[mudificà | edità a fonte]

A testa di a civetta

Athene noctua apparteni à u genaru Athene, chì ragruppa parechji spezii di malaceddi di piccula taglia. Hè dinò cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Strix noctua, Noctua noctua è Scops noctua.

Si cunnosci 19 sottuspezii di civetta:

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A civetta hè cunsidarata com'è una spezia di priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'edda possi essa affittata da a distruzzioni di u so ambienti naturali è l'usu di pisticidii, a so pupulazioni ferma stabuli in a maiò parti di a so aria di ripartizioni. I misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i siti di nidificazioni è a prumuzioni di pratichi agriculi durevuli, sò missi in campu par assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia.

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

Accadi chì a civetta fussi mintuvata in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu:

Ziazì fà la civetta
Codizennula vizzetta.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]