Circaetus gallicus

À prupositu di Wikipedia
L'aculone biancu
Circaetus gallicus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Accipitriformes
Famiglia Accipitridae
Generu Circaetus
Nome binuminale
Circaetus gallicus
Johann Friedrich Gmelin, 1788

L' aculone biancu (Circaetus gallicus) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di l'Accipitridae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

L'aculone biancu hè un rapace diurnu di taglia media (largu insin'à 1,80 m) appartinendu à a famiglia dil'Accipitridae. Si caratterizeghja da un corpu robustu, ale larghe è attundate, una coda corta è quatrata, ancu una testa impunente cù l'ochji gialli. U so piumaghju hè brunu chjaru pichjulatu di bughju annantu à u sopra è biancu biancu annantu à u sottu, furmendu un cuntrastu parfettu. Una cullana bianca si distingue qualchì volta di tondu à u collu è e zampe, spruviste di piume, chì sò gialle. I ghjovani prisentanu una testa chjara è un piumaghju più ternu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

L'aculone biancu pussede una vasta area di ripartizione chì si stende da l'Africa Nordu è da l'Europa meridiunale sinu à l'Asia cintrale è meridiunale. Omu u ritrova cusì in paesi cum'è a Spagna, a Francia, l'Italia, a Grecia, a Turchia, a Russia, u Cazacchistanu, u Pacchistanu, u Nepale è l'India. In Europa, e pupulazione sò migratrice, inguernendu in Africa subsahariana. U so ambiente predilettu hè custituitu da vasti spazii aperti tali e steppe, e pratuline asciutte, e savane è a machja, à spessu framezati di machjoni è di buschetti.

L'aculone biancu hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

L'aculone biancu hè un cacciadore spicializatu, cibendu si per u più di rettili, sarpe in particulare. Usa dui tecnichi di caccia principale : u bulu staziunariu incù grandi sbattulumi d'ale per sceglie e so prede in pianu, è u bulu ariatu silenziosu per avvicinà si à l'insaputa di a so preda. À quandu a preda truvata, piomba à freccia à freccia per agguantà la incù i so artigli putenti. Pò ancu cunsumà picculi mammiferi, acelli è anfibii.

A riproduzione si svoglie di veranu è d'istate. U nidu, una simplice piattaforma di frasconi, hè custruitu in un arburu o annantu à un scogliu. A femina diponi di regula unu o dui ovi chì sò cuvati da i dui parenti. Ii ghjovani si ne bulanu dopu à circa dui mesi è diventanu indipindenti pocu dopu.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Circaetus gallicus appartene à a famiglia di l'Accipitridae, in senu à a quale hè classificatu in u generu Circaetus. Duie sottuspezie sò ricunnusciute :

  • Circaetus gallicus gallicus : a più sparta, prisente in Europa, in Africa suprana è in Asia
  • Circaetus gallicus sacerdotis : prisente in e piccule isule di a Sonda (Indonesia)

I sinonimi storichi esistenu per 'ssa spezia, in particulare Falco gallicus è Circaetus brachydactylus.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

L'aculone biancu hè classificatu cum'è Preoccupazione minore da l'Unione Internaziunale per a Cunsirvazione di a Natura (UICN). Eppuru, certe pupulazione, in particulare in Europa, anu cunnisciutu calate d'effettivi in u passatu. E minacce principale per 'ssa spezia sò a distruzzione è a frammintazione di u so ambiente, l'usu di pesticidii è l'inticciu incù e linie elettriche. E misure di cunsirvazione tale a prutezzione di l'ambienti, a sensibilisazione di u publicu è a ricerca scentifica sò essenziale per assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssu rapace.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]