Cinclus cinclus

À prupositu di Wikipedia
U merulu fiumarecciu
Cinclus cinclus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Passeriformes
Famiglia Cinclidae
Generu Cinclus
Nome binuminale
Cinclus cinclus
Carl Linnaeus, 1758

U merulu fiumarecciu (Cinclus cinclus) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di e Cinclidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U merulu fiumarecciu hè una spezia d'acellu appartinendu à a famiglia di i Cinclidae. Hè un acellu di taglia media, misurendu circa 18 centimi di lunghezza. U so piumaghju hè per u più brunu scuru, incù un senu biancu distintivu. Pussede un bizzicu cortu è pinzutu, adattu à u so rigimu alimintare cumpostu per u più d'invertebrati acquatichi.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U merulu fiumarecciu hè largamente spartu in Europa, in Asia è in Africa suprana. Omu u trova in e rigione muntose, vicinu à i corsi d'acqua rapidi è chjari, tali e vadine è i fiumicelli. Hè dinù prisente in e zone custiere, in particulare longu à e coste rucciose.

U merulu fiumarecciu hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U merulu fiumarecciu hè un acellu acquaticu assai abile. Hè capace à tuffà è di nutà sottu à l'acqua per circà u so nutrimentu. Si nutrisce per u più d'insetti acquatichi, di larve, di varmi è di picculi crustacei. Custruisce u so nidu vicinu à l'acqua, à spessu in caravoni rucciosi o sottu à ponti. A femina dipone di regula trà 4 è 6 ovi, ch'ella cova mentre circa duie simane.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Cinclus cinclus appartene à a famiglia di i Cinclidae, chì cumprende dinù altre spezie di merule d'acqua. Esistenu parechji sinonimi per designà 'ssa spezia, in particulare Cinclus aquaticus, Cinclus melanogaster è Cinclus albiventris.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U merulu fiumarecciu hè cunsideratu cum'è una spezia di preoccupazione minore sient'è l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Bench'ellu possi esse affittatu da a polluzione di l'acqua è a distruzzione di u so ambiente, a so pupulazione ferma stabile in numerosi rigione. Misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di e zone vicine è a sensibilisazione à l'impurtanza di prisirvà i corsi d'acqua, sò essenziale per assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]