Vai al contenuto

Cin Si Hong

À prupositu di Wikipedia

Qin Shi Huangdi (秦始皇帝S, Qín Shǐ HuángdìP, Ch'in Shih-huangdiW, litteralmente «prima imperatore di a dinastia Qin»; Handan, 259 a.C. – Shaqiu, 210 a.C.), natu cù u nome di Yíng Zhèng (嬴政S), hè cunsideratu u primu imperatore di Cina, postu ch'ellu fù u prima rè storicu assulutu à purtà stu titulu, dopu à avè riunificatu in u 221 a.C. tutti i regni tandu divisi sott'à u so duminiu. A stessa parolla «Cina» face generalmente ricullà à «Qin» o «Ch'in». ref> 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>

Qin Shi Huangdi hè ancu famosu per avè urdinatu a custruzzione di l'impunente armata di terracotta, interrata vicinu à u so mausoleu tamantu, è per esse statu l'iniziatore di a Grande Muraglia cinese.

Shi Huangdi travagliò ancu cù u famosu ministru Li Si per mette in piazza impurtante riforme ecunomiche è pulitiche destinate à uniformizà e pratiche varie di i Stati chinesi precedenti. Si dice tradiziunalmente ch'ellu averia pruibitu è brusgiatu parechji libri è dinù fattu ghjustizià diversi sapienti. I so prughjetti d'opere publiche ùn cumprindianu micca solu u so Mausoleu è a Grande Muraglia, ma dinù un novu sistema stradale naziunale assai impurtante.

Sturicamente, hè statu spessu ritrattatu cum'è un rè tirannicu è severu legalistu, in parte per via di i ghjudicamenti critichi di a dinastia Han. Da a mità di u XXesimu seculu, i studiosi anu cuminciatu à mette in discussione st'opinione, pruvuchendu una discussione cunsiderevule nantu à a vera natura di a so pulitica è e so riforme. Malgradu tuttu, secondu u sinologu Michael Loewe, «pocu serianu quelli chì cumbatterianu l'opinione chì i risultati di u so regnu anu avutu una influenza fundamentale nantu à tutta a storia ulteriore di a Cina, marchendu l'iniziu d'una epica chì finì in u 1911».

Carta geopulitica di a Cina di u III seculu a.C., chì mostra l'evoluzione di e campagne militare di u statu di Qin per unificà a Cina.
Tomba di l'imperatore Qin Shi Huang (III seculu a.C.). U primu imperatore di a Cina unificata ci fece custruisce una armata sana di suldati di terracotta in assettu di guerra: sei mila guerrieri à pedi è à cavallu à grandezza naturale, scolpiti ognunu cù a so fisionumia individuale.

Prubabile figliolu di Yíng Zǐchǔ (嬴子楚S) è di a regina veduva Zhao (太后, cunnisciuta ancu cum'è Zhao Ji 趙姬), hè natu in u mese cinese zhēng (正S), u primu mese di l'annu in u calendariu tandu in usu, è fù chjamatu dunque Zhèng (政S). L'epica in a quale ellu hè natu currisponde à l'ultima fase di u periodu di i Stati combattenti. Trà i numerosi staterelli in i quali u paese era spartutu, solu pochi sopravvivianu, è trà quessi u regnu di Qin era unu di i più putenti. Per cunsulidà l'allianze, era l'usu di lascià un membru di a famiglia reale in ostaghju in u Statu alleatu, è Zǐchǔ era ostaghju in u statu di Zhao à u mumentu di a nascita di Zhèng, chì dunque nascì in a capitale straniera, Handan.

Pocu tempu dopu, Zǐchǔ riesci à scappà da Zhao cù l'aiutu di u riccu mercante Lü Buwei, ghjustu à tempu per diventà rè Zhuangxiang di Qin (benchè Zhuangxiang sia un nome postumu); Lü Buwei divintò u so cunsiglieru supremu. Secondu una tradizione assai cunnisciuta, Zhèng seria statu figliolu di Lü Buwei, postu chì a so mamma era dighjà incinta quandu sposò Zǐchǔ, ma sta legenda ùn hà fundamentu storicu è hè probabilmente duvuta à l'oppunenti cunfuciani di l'imperatore.

Ascesa à u tronu è guvernu

[mudificà | edità a fonte]
Ritrattu di Qin Shi Huangdi, primu imperatore di a dinastia Qin, da un album di ritratti nantu à l'imperatori chinesi di u XVIII seculu.

Dopu à a morte di u babbu, u rè Zhuangxiang, Zhèng cullò à u tronu in u 246 a.C., ma, avendu solu tredici anni, fù accumpagnatu da un regente, Lü Buwei, da u quale riescì à liberà si solu in u 235 a.C. cù un colpu di Statu, dopu un scandalu chì implicava a regina Dowager Zhao. Zhao Chengjiao, u signore (长安君), era u fratellastru legittimu di Zhao Zheng, postu ch'elli avianu u stessu babbu ma mamme differente. Dopu chì Zhao Zheng pigliò u putere, Chengjiao si ribellò in Tunliu è si resi à u statu di Zhao; i so servitori è famigliari fubbenu ghjustiziati da u fratellastru stessu. Una volta ch'ellu ebbe u cuntrollu di u statu di Qin, u novu rè lanciò e so armate contr'à l'altri stati chinesi, cumincendu cù u statu di Han, ch'ellu cunquistò in u 230 a.C.; suvitonu Wei (225 a.C.), Chu (223 a.C.), Zhao è Yan (222 a.C.), è infine Qi (221 a.C.).

«U mutivu per u quale a Cina soffre di guerre infinite hè per via di l'esistenza di i rè è di i signori feudali. A dipendenza da l'antichi tempii hà caghjunatu una stabilità iniziale, ma a rinascita di i stati porta à a diffusione di i suldati. Cusì ùn ci serà mai stabilità!» (Ciazione di Shi Huangdi ripurtata da Sima Qian, in e "Memorie di un storicu").

In u 221 a.C., guvernendu oramai tuttu u territoriu chinese, è vulendu distingue a so pusizione da quella di un simplice rè di Qin, s'inventò da per ellu u titulu di huangdi (皇帝S, lett. «augustu suvranu»), uniscendu i caratteri chì indicavanu i Trè Augusti è i Cinque Imperatori, suvrani mitulogichi di u paese unitu. Si piazzò à u listessu livellu di i so antenati, mustrendu ch'ellu ùn avia bisognu di a tradizione per legittimà u so duminiu. Postu chì u titulu di huangdi hè generalmente traduttu cum'è «imperatore», hè cunnisciutu cum'è u Prima Imperatore (Shi Huangdi); u so successore averia pigliatu u nome di Er Shi Huangdi («imperatore di a seconda generazione»), è cusì di seguitu.

I quattru attentati mancati

[mudificà | edità a fonte]

Qin Shi Huang scappò à quattru attentati. U prima fù fattu da un cantadore chì pruvò à minà l’imperatore cù a so cetera piena di piombu. U cantadore mancò, fù accecatu è infine ghjustiziatu.

U sicondu occorsi in mezu à una imbuscata quandu vultava da una spedizione in Manciuria, è u terzu quandu era statu feritu da unu di i so rivali pulitichi, invitatu da ellu à a corte. U rivale pugnalò l’imperatore mentri stava à ammirà unu di i rigali; Qin fù più sveltu, si girò, è u ferì gravamente. L’attentatore fù ghjustiziatu da e guardie imperiali.

Dopu st’episodiu, Qin si fidò di nimu à a corte. Centinaie di persone suspettate d’esse minacce fubbenu mandate à morte. Cinque anni dopu, fù decisu chì tutti l’abitanti d’un picculu paese di l’Henan, culpevuli (à so manera) d’avè scrittu frase inghjuriose nant’à un meteoritu cascatu qualchì ghjornu prima, avianu da esse cundannati à morte, postu chì l’autore ùn fù identificatu. U meteoritu fù distruttu, è tutti i citadini fùbbenu lampati à morte.

U quartu attaccu dimustrò un conu di metallu pisante lanciatu da sopra una cullina da dui omini ingaghjati da un aristocratu Han, contru à unu di i carruli ufficiali di l'imperatore.

U sognu di l’immurtalità è a morte

[mudificà | edità a fonte]

Secondu a ligenda, in a so vechjaia l’imperatore fù ossessu cù l’idea d'ottene l’immurtalità; visitò trè volte l’isula di Zhifu, un locu reputatu per una muntagna sacra. Mandò Xu Fu per truvà a mitica terra di Penglai, induv'elli campanu l’immurtali: Xu Fu ùn fù micca mai ritruvatu, si stabil``i in Giappone per paura di a so collera.

In u 210 a.C., mentre era in viaghju per inspectà l’amministrazione imperiale, morse in u so palazzu di Shaqiu. Si dice chì i duttori li avianu datu pillule per l’immurtalità chì cuntenianu mercuriu è l’avvilenonu. Fù sepellitu in u mausoleu impunente à l'estu di u monte Lishan, oghje patrimoniu di l’umanità è famosu per l’armata di terracotta chì ci hè intarrata. Finu à oghje, l’archeologhi chinesi ùn anu micca mai furzatu a tomba di Qin Shi Huang. Per più di 2 000 anni, u so corpu riposa in silenziu, mai disturbatu.

Sempre secondu a ligenda, a so morte fù tenuta secreta finu à chì Li Si, Zhao Gao, è u prima ministru eunucu Zhang Huhai, falsificonu un testamentu imperiali, mittendu Huhai cum’è successore cun u titulu di Er Shi Huangdi è accusendu inghjustamente u fratellu maiò Fusu, chì si suicidò.

Sultantu trè anni dopu, a Cina cascò in una guerra civile. Cinque anni dopu, in u 202 a.C., s’innalzò a dinastia Han. Apposta chì l’imperatori Han anu adupratu ancu elli u titulu di huangdi, Qin Shi Huangdi diventò cunnisciutu cum’è Qin Shi Huangdi, o più à spessu cum'è Qin Shi Huang.

Per cumincià à stabilisce e so riforme, Qin Shi Huang s'appughjò annantu à Li Si, un legalistu, discepulu di Xunzi. Inseme, aboliscinu u sistema feudale per evità u rigiru di i custumi di u periodu precedente.

L’imperu divintò 36 guvernaturati cun un guvernatore civile (superiore) è un guvernatore militare per ognunu. Ogni guvernaturatu era ancu sottu à un ispittore imperiale per vighjà nantu à elli. I guvernaturati fubbenu divisi in distretti (xiàn), amministrati da funzionarii appughjati da l’imperu.

A nova pupulazione capitale, Xianyang (vicinu à l’odierna Xi'an), riceve tutti i membri di e famiglie regale precedenti per impedisce e ribellione. Fù standardizata a misura di i carruli, e banche, e monete, è ancu i caratteri scritti: quellu di Qin fù aduttatu in l'imperu sanu — u stilu fù discrittu cum’è a «scrittura di u sigillu».