Cigogna

À prupositu di Wikipedia
A cicogna bianca
Ciconia ciconia
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Ciconiiformes
Famiglia Ciconiidae
Genaru Ciconia
Nomu binuminali
Ciconia ciconia
Carl Linnaeus, 1758

A cicogna bianca (Ciconia ciconia) hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di i Ciconiidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A cicogna bianca hè un grandi aceddu di a famiglia di i Ciconiidae. Hè faciuli cunniscitoghja à u so piumaghju biancu immaculatu, à i so longhi zampi rossi, à u so longu bizzicu rossu è parti di l'ali chì sò neri. In bulu, i so grandi ali neri cuntrastani mori incù u so corpu biancu. Misura trà 100 è 115 cm di longu ed hà una largura da 155 à 180 cm.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A cicogna bianca hè una spezia migratrici chì hè prisenti in parti assà di l'Auropa, di l'Asia è di l'Africa. Nichja in Auropa di u Punenti, di u Centru è di l'Estu, è ancu in Russia è in Turchia. Inverna in Africa subsahariana, da u Senegali à u Mozambicu.

A cicogna bianca hè prisenti in Corsica: hè un visitadori rigulari d'invernu in migrazioni.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A cicogna bianca hè un aceddu suciali chì campa in culonii. Custruisci u so nidu sopra l'arburi, i pilastri elettrichi o i bastimenti. U nidu hè una struttura vuluminosa fatta di rami è di paglia. A femina faci di regula 3 à 5 ova bianchi. I dui parenti incubani l'ova mentri à l'incirca 30 ghjorna. I ghjovani cicogni nascini senza piumi è sò incapaci di bulà. Sò cibati da i so parenti mentri à l'incirca dui mesa. I ghjovani cicogni principiani à bulà à l'ità da 60 à 70 ghjorna.

A cicogna bianca hè un aceddu carnivuru chì si nutrisci par u più di mastaruculi, d'anfibii, di rettili, di picculi mammiferi è d'acidducci. Trova u so cibu marchjendu in i pratulini è i zoni umiti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Ciconia ciconia hè a sola spezia di u genaru Ciconia. Eppuri, hà parechji sinonimi, in particulari : Ciconia alba, Ardea ciconia, Ciconia vulgaris, Grus ciconia.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A cicogna bianca hè una spezia prutetta in Auropa. Hè stata classificata com'è vulnerevuli da l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). I principali minacci pà a cicogna bianca sò a distruzzioni di u so ambienti, a polluzioni è l'elittrucuzioni annantu à i linii elettrichi.

Grazia à i sforzi di cunsirvazioni, a pupulazioni di cicogni bianchi hà cuminciatu à ricuddà. Eppuri, hè impurtanti di parsuvità i sforzi di cunsirvazioni par assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia emblematica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]