Cignali

À prupositu di Wikipedia
U cignali
Sus scrofa
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Mammalia
Ordini Artiodactyla
Famiglia Suidae
Genaru Sus
Nomu binuminali
Sus scrofa
Linnaeus, 1753

U cignali, o cignale o singhjar (Sus scrofa) hè un mammiferu chì faci parti di a famiglia di i Suidae. Si trova in tutti i cuntinenti: in Auropa, in Asia, in u nordu di l'Africa, in America suttana è suprana. U cignali stà piuttostu in i furesti è in i machji, ind'eddi ci sò l'ochji d'acqua.

Una lovia incù quattru purcastri

L'adultu hè longu (da u capu à a coda) 90 à 170 cm. U masciu hè altu 60 à 110 cm, inveci a femina hè appena menu alta : da 55 à 90 cm. U pesu mizanu di u cignali hè 130 kilò. Ma u cignali masciu pesa da 30 à 300 kilò. A lovia, u cignali femina, pesa da 30 à 90 kilò. A coda varieghja da 15 à 30 cm. U cignali pò campà sin'à deci anni. U pilamu di i ghjovani cignali, i purcastri, hè sainatu giaddu. À u capu di cinqui o sei mesa, diventa russicciu, eppo finalmenti brunu. U pelu hè niricciu ind'è l'adultu, spessu è duru, abbastanza longu. U pelu di u cignali vechju diventa grisgiu. Ind'è u masciu, i denti di l'ochji sò più longhi è sò chjamati i sanni.

Hè raru di veda u cignali di ghjornu, chì ùn esci da a i rimmissi cà à l'abrugata è di notti. Ci vedi pocu u cignali. Si servi dinò di u so grugnulu par tuccà. Corri lestu u cignali: insin'à 70 km à l'ora.

U cignali hè unnivoru, ma parti è più di u so cibu sò pianti. Li piacini mori i castagni, i noci, i fica, a ghjandi, ma dinò i funzi, i poma è a biada. Ma manghja ancu i radichi, i graneddi. Manghja ancu i varma, i mignoculi, l'aciartuli, i picculi aceddi, l'insetti, i ranochji, o i cadavari di bestii, et cetara.

Accadi à spessu chì u cignali fessi i disguasti. Chì u cignali ruma, è vultulieghju a terra, circhendu radichi o mignoculi. Ci sò i disguasti quandu 'ssi rumati sò fatti in ortu o in i loca cultivati.

U cignali adultu è vechju si ni stà solu. Ma i lovii si ni stani incù i purcastri è i ghjovani. I cignalotti inveci si ni stani in picculi bandi.

I cignala s'accuppiani quandu a lovia hè imburrita, d'uttrovi à ghjinnaghju, ma u più suventi di nuvembri o di dicembri. A gestazioni dura quindici sittimani. Ci hè una curpata à l'annu ind'è u cignali. A lovia purciddeghja in un agrottu fattu di frascona. Nascini i purcasti da frivaghju à ghjunghju, ma piuttostu da marzu à maghju. I purcastri sò sainati giaddi. A curpata di a lovia hè in generali di 3 à 6 purcastri, u massimu essendu 10.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

U cignali in a pantaniccia
A zampata di u cignali in a nevi

U cignali hè mori cumunu in Corsica. Hè chjamatu singhjari in u sartinesu è à Portivechju. A sottuspezia di cignali prisenti in Corsica hè: Sus scrofa sardous, una sottuspezia di cignali chì hè specifica di a Corsica è di a Sardegna. U cignali corsu t'hà u grugnu è u capu menu grossi cà u cignali cumunu in Auropa. Sò schersi in Corsica i cignali di più di nuvanta kilò. Ci hè dinò menu purcastri (1 à 5) ind'è u cignali corsu. Ci hè ancu una diffarenza genetica, chì u cignali corsu t'hà 38 crumusomi, com'è u porcu è u cignali d'Asia. U cignali cumunu in Auropa inveci, t'hà 36 crumusomi (Franceschi & Dubray 1987).

A caccia di u cignali hè mori pupulari in Corsica. A cacciamossa o battuta si faci da l'apartura da a caccia insin'à a sarratura, da mezu aostu à ghjinnaghju. Si stima chì si tomba circa 10000 cignali à l'annu in i battuti.

U cignali hè prisenti in l'isula sana, ma hè più abbundanti in i machjona cà in i furesti. In a Costa uriintali, ci hè menu cignala cà in altrò.

À spessu, i cignali sò cruciati incù i porchi mansi. Difatti, i sioni (ancu chjamati razzoni) sò abbastanza numarosi. In 1982, si stimava chì ci era circa 60% di sioni in a pupulazioni tutali cignalina in Corsica (Franceschi & Dubray 1987). I sioni sò più maiori cà i cignali. Sò dinò menu salvatichi cà i cignali è accadi ch'eddi s'avvicinessini di i paesi è ch'eddi andessini ancu in i ruminzulaghji par manghjà.

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

Liami[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]