Chenopodium giganteum

À prupositu di Wikipedia
Chenopodium giganteum
Chenopodium giganteum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Amaranthaceae
Genaru Chenopodium
Nomu binuminali
Chenopodium giganteum
Agostino Todaro, 1866

Chenopodium giganteum hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Amaranthaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Chenopodium giganteum hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di l'Amaranthaceae. Si distingui par via di a so taglia impunenti, pudendu aghjunghja insin'à 3 metri d'altura. I so piccioli sò ribusti è ritti, incù casci verdi à forma di rombu. I fiora sò chjuchi è ragruppati in gaspi densi, di culori verdi o russicciu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta hè urighjinaria d'America suttana, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni trupicali è subtrupicali, in particulari à u Brasili, in Arghjintina è à u Perù. Hè ancu stata intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in Auropa è in America subrana.

Chenopodium giganteum hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Chenopodium giganteum hè una pianta annuali chì si ripraduci par via di graneddi. Prifirisci i terri ricchi di nutrimenti è beddi assiccati. Hè capaci à tullarà cundizioni di sicchina mudarata, ma si sviluppa megliu in ambienti umiti. 'Ssa pianta hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba, chì pò invada prestu i culturi è i giardini.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Chenopodium giganteum hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Chenopodium ambrosioides var. giganteum è Chenopodium album var. giganteum. 'Ssi sinonimi sò usati da certi butanisti par disignà variazioni di 'ssa spezia.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è Chenopodium giganteum ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, a so prupagazioni rapita pò pona prublemi in certi righjoni ind'edda hè intradutta. In 'ssi casi, misuri di cuntrollu poni essa nicissarii pà limità a so crescita è privena u so impattu annantu à i culturi. Hè impurtanti di surviglià attentamenti a ripartizioni di 'ssa pianta è di piglià misuri apprupriati par prisirvà l'equilibriu eculogicu di l'ecusistemi ind'edda hè prisenti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]