Cheilanthes guanchica

À prupositu di Wikipedia
Cheilanthes guanchica
Cheilanthes guanchica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Pteridophyta
Ordini Polypodiales
Famiglia Pteridaceae
Genaru Cheilanthes
Nomu binuminali
Cheilanthes guanchica
Carl August Bolle, 1859

Cheilanthes guanchica hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Pteridaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Cheilanthes guanchica hè una spezia di filetta appartinendu à a famiglia di i Pteridaceae. Si distingui par via di i so frondi parsistenti, chì misurani di regula trà 10 è 30 centimi di longu. I frondi sò pinnati è ani una forma stretta è lungarina. I pinnoni sò alterni è disposti di manera simetrica longu à u rachidi. I frondi sò di culori verdi scuru, incù una tissitura dura è una suparficia appena piluta.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè endemica di l'isuli Canarii, in particulari di l'isula di Tenerife. Omu a trova par u più in i zoni rucciosi è i scuglieri, ind'edda cresci in i caraboni è i sbaccaturi. Hè ancu prisenti in i zoni muntosi, à altitudini andendu da 500 à 2000 metri.

Cheilanthes guanchica hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Cheilanthes guanchica hè una filetta risistenti chì s'adatta bè à i cundizioni aridi è à i terri povari in nutrimenti. Hè capaci à sopravviva in ambienti esposti à u soli è à tampiraturi elevati. 'Ssa spezia si ripraduci par via di spori, chì sò libarati da i frondi maturi è spargugliati da u ventu. Hà una crescita abbastanza lenta è pò piglià parechji anni par aghjunghja a so taglia massima.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Cheilanthes guanchica hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia di filetta. Hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Cheilanthes canariensis. 'Ssu nomu hè stata apradatu in u passatu par disignà 'ssa spezia, ma hè avali cunsidaratu com'è obsuletu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Cheilanthes guanchica hè cunsidarata com'è una spezia vulnerevuli par causa di a so distribuzioni ristrinta è di a distruzzioni di u so ambienti naturali. L'attività umani tali l'urbanisazioni, u sfruttamentu minerariu è u turisimu poni avè un impattu negativu annantu à 'ssa spezia. I misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà pruteghja i pupulazioni esistenti è privena a sparizioni di 'ssa filetta unica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]