Cerastium brachypetalum

À prupositu di Wikipedia
Cerastium brachypetalum
Cerastium brachypetalum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Generu Cerastium
Nome binuminale
Cerastium brachypetalum
Pers.

Cerastium brachypetalum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Caryophyllaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Cerastium brachypetalum hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Caryophyllaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. E casce sò opposte, lineare è appena pilute. I fiori, di culore biancu, sò chjuchi è ragruppati in cime terminale. I petali sò corti è allargati à a basa, dendu à a pianta u so nome latinu brachypetalum.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Cerastium brachypetalum hè originariu di e rigione muntose d'Europa, in particulare di l'Alpe, i Pirenei è i Carpazi. Omu u trova ancu in certe rigione d'Asia cintrale. 'Ssa pianta priferisce e terre calcarie è l'ambienti pitricosi, tali e pendite assuliate è e pratuline alpine.

Cerastium brachypetalum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Cerastium brachypetalum hè una pianta adatta à e cundizione climatiche rigurose di e muntagne. Fiurisce di regula da maghju à lugliu. L'impullinazione hè assicurata da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, attratti da u nettare di i fiori. I granelli sò spergugliate da u ventu o traspurtate da l'animali.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Cerastium brachypetalum hè ancu cunnisciutu sottu à u sinonimu Cerastium alpinum subsp. brachypetalum. Esistenu dinù altri sinonimi menu currentemente imprudati, tali Cerastium alpinum var. brachypetalum è Cerastium alpinum f. brachypetalum.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Cerastium brachypetalum hè cunsideratu cum'è una pianta abbastanza cumuna in a so area di ripartizione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare da l'urbanisazione è u sfruttamentu agriculu intensivu. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone muntose induve 'ssa pianta si trova, cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]