Cephalaria squamiflora

À prupositu di Wikipedia
Cephalaria squamiflora
Cephalaria squamiflora
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Dipsacales
Famiglia Caprifoliaceae
Genaru Cephalaria
Nomu binuminali
Cephalaria squamiflora
Carl Gottlob Rafn, 1800

Cephalaria squamiflora hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Caprifoliaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Cephalaria squamiflora hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Caprifoliaceae. Si distingui par via di i so piccioli ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 1 à 2 metri. I casci sò alterni, pinnati è di culori verdi scuru. I fiora, ragruppati in infiuriscenzi à forma di curimbu, sò di culori giaddu vivu è pussedini cinqui pitali. I frutti sò capsuli cuntinendu picculi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè urighjinaria di i righjoni mediterranii, in particulari da u sudu di l'Auropa è da l'Africa subrana. Omu a trova ancu in certi righjoni d'Asia uccidentali. Priferi i terri beddi assiccati è assuliati, tali i pratulini, l'arici di furesti è i penditi rucciosi.

Cephalaria squamiflora hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Cephalaria squamiflora hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. A fiuritura hà locu da ghjugnu à sittembri, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu o da l'animali. 'Ssa pianta hà una crescita rapita è pò furmà di vasti culonii.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Cephalaria squamiflora hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Cephalaria leucantha, Cephalaria leucantha var. squamiflora. Hè stata discritta par a prima volta da u butanistu francesu Jean-Baptiste Lamarck in u 1786.

==Cunsirvazioni==: Bench'è Cephalaria squamiflora ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci naturalamenti cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà. Misuri di cunsirvazioni, tali a criazioni di riservi naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di 'ssa spezia, sò nicissarii pà assicurà a so prisirvazioni.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]