Cassandra

À prupositu di Wikipedia
Cassandra (1878) di Evelyn De Morgan.

Cassandra hè una figura di a mitulugia greca. Hè ricurdata da Omeru, Apollodoru è Iginu.
Era a suredda coppia di Elenu, fiddola di Ecuba è di Priamu rè di Troia. Fù sacirdutessa in u tempiu di Apollu da u quali ebbi a facultà di a prufezia. Difatti, prividia terribuli sventuri è era par via di cunsiquenza mal'vista da monda aghjenti.

U mitu[mudificà | edità a fonte]

U donu di a prufezia[mudificà | edità a fonte]

Ci sò diffarenti virsioni nantu à l'urighjina di u donu prufeticu di Cassandra. Sicondu una prima virsioni, u ghjornu di l'annivirsariu di so babbu, fù cilibrata una festa in u santuariu di Apollu Timbreo è Cassandra è u frateddu coppiu Eleno, stanchi da u ghjocu, si addurmintetini drintu mentri i so genitori i smintichetini, abbacinati da u vinu. A matina dopu, Ecuba corsi à u tempiu è urlò di tarrori quand'idda vidi ch'è i sarpi sacri stavani divurendu l'arechji di i criaturi par purificà li. I sarpi subitu vultetini à daretu, rampichendu sin'à un arburettu d'addoru, è da quiddu mumentu, Eleno è Cassandra praticoni l'arti prufetica.[1]

Sicondu un'antra virsioni, a più famosa, Apollu, par vadagna u so amori, li dunò a dota prufetica ma, una volta ricivutu u donu, Cassandra rifiutò di cunceda si ad eddu: adiratu, u diu li sputò nantu à i labbra è incù stu gestu a condannò à firmà sempri inascultata.

Aiace di Oileo esci incù Cassandra, opara di l'artistu Solomon Joseph Solomon, 1886.

Prufetessa inascultata[mudificà | edità a fonte]

Sempri criatura, à a nascita di Paride pridissi u so rollu di distruttori di a cità, prufezia micca criduta da Priamu è Ecuba ma cunfirmata da Esaco, interpreti di sogni, chì cunsigliò à i suvrani di espona u picculu nantu à u monti Ida. Paride parò si salvò è quandu divintò adultu vultò à Troia par participà à i ghjochi; duranti a cumpetizioni, fù ricunnisciutu da a suredda, chì chersi à u babbu è à i frateddi di uccida lu, scatinendu a riazzioni cuntraria è fendu vultà u ghjovanu Paride à u so rangu uriginali di principi. Prufitizò sciaguri quandu u frateddu partì par righjunghja Sparta, pridiscindu u rapimentu di Elena è a caduta succissiva di Troia. Ritinuta una di i più beddi frà i fiddoli femini di Priamu ebbi parichji pritindenti, frà i quali Otrioneo di Cabeso è u principi frigiu[2] Corebo, morti tremindù duranti a guerra di Troia, u prima uccisu da Idomeneo, l'altru da Neottolemo (u fiddolu di Achilli, dittu ancu Pirro), o, sicondu altri fonti, da Peneleo. Quandu u cavaddu di legnu fù intruduttu in cità, svilò à tutti ch'è à u so internu ci erani suldati grechi, ma firmeti inascultata. Solu Laocoonte criditi à i so paroli è si unì à a so prutesta, essindu par quissa punitu da a dea Atena, favurevuli à i grechi, chì u feci uccida da dui sarpi marini à tempu à i fiddoli, facendu passà l'attu com'è vulintà di Puseidonu, divinità prutittrici di i troiani, dendu cussì a via à l'ira di u diu di i mari u quali si scatinarà à u ritornu in patria di i combattenti di u Pilupunnesu.

A morti[mudificà | edità a fonte]

A cità di Troia fù cussì cunquistata da i grechi, chì li detini focu, massacrendu ni i citatini. I membri di a famidda riali si rinchjusini in i tempia troiani, ma tuttu quissa durò pocu. Priamu murì nantu à l'altari di u santuariu uccisu da Neottolemo mentri Cassandra, chì s'era rifughjata in u tempiu di Atena, fù truvata da Aiace di Locride è stuprata sopra à locu. Strascinata via da l'altari, agguantò a statua di a dea, ch'è Aiace, miscridenti è disprizzanti cù i dii, feci cada da u pedistallu. Par via di u so cumpurtamentu funi puniti tutti i principi grechi, chì ùn ebbini felici ritornu in casa. U stessu Aiace fù punitu incù a morti da Atena è Puseidonu. Cassandra divintò dunqua ustaghju di Agaminnonu è fù purtata da iddu à Micene. Ghjunta in cità, prufitizò à l'Atride a so ruvina, ma quist'ultimu ùn volsi creda à i so paroli, cadindu cussì in a cuspirazioni urganizata contru à iddu da a moglia Clitemnestra è da Egisto, in a quali murì Cassandra.

Hè friquenti l'attribuzioni di l'appiddativu "Cassandra" à i parsoni chì, puri annuncendu avvinimenti sfavurevuli ghjustamenti privisti, ùn sò micca criduti, ed hè ditta "sindromu di Cassandra" a cundizioni di quidda chì furmulighja iputesi pessimistichi ed hè cunvintu di ùn pudè fà nudda par evità ch'iddi si rializini.

L'Alessandra di Licofrone[mudificà | edità a fonte]

Licofrone, pueta calcidesu di l'IV-III seculu a.C., cumposi un puema epicu in trimetri giambici, l'Alessandra, Ἀλεξάνδρα, sinonimu grecu di Cassandra, in u quali discrissi i so prufezii incù un stili oscuru è enigmaticu ma di grandi fascinu.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Anticlide, citatu da u scoddu à Omeru, Iliadi, libru VII, vv. 44
  2. Un anticu populu induauropeou insidiatu in Anatulia.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.