Carlina lanata

À prupositu di Wikipedia
Carlina lanata
Carlina lanata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Carlina
Nomu binuminali
Carlina lanata
Carl Linnaeus, 1753

Carlina lanata hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Carlina lanata hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si distingui da i so fogli spinosi è i so fiora giaddi ragruppati in capulini. I capulini sò circundati da brattei zimbrunuti chì li dani un aspettu spinosu carattaristicu. I casci sò dinò zimbrunuti è sò disposti in rusetta à a basa di a pianta. U picciolu hè ribustu è pò aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Carlina lanata hè urighjinaria di i righjoni muntosi d'Auropa, in particulari l'Alpi, i Pirenei è i Carpazi. Omu a trova ancu in certi righjoni di u Mediu Urienti. 'Ssa pianta prifirisci i terri calcarii è i pratulini assuliati. Hè à spessu prisenti in i pasciali è i zoni arbosi di i muntagni.

Carlina lanata hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Carlina lanata hè una pianta vivaci chì fiurisci di regula da ghjugnu à sittembri. I fiora sò inamacati da l'insetti, in particulari i sbarabattuli è l'abbi. I graneddi sò spargugliati da u ventu. 'Ssa pianta hà sviluppatu l'adattamenti pà sopravviva in cundizioni difficiuli, tali i fogli spessi è zimbrunuti chì riducini a perdita d'acqua in evapurazioni.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Carlina lanata hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Carlina acaulis var. lanata, Carlina vulgaris var. lanata è Carlina acaulis subsp. lanata. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu par disignà variazioni di 'ssa spezia, ma sò avali cunsidarati com'è sinonimi di Carlina lanata.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Carlina lanata hè una pianta rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni naturali. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par via di a distruzzioni di u so ambienti da l'agricultura intinsiva è l'urbanisazioni. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà prisirvà 'ssa spezia è pruteghja i so ambienti naturali. Hè impurtanti di sinsibilizà u publicu à l'impurtanza di a prisirvazioni di a biudiversità è di prumova pratichi agriculi durevuli pà assicurà a sopravvivenza di Carlina lanata è d'altri spezii vegetali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]