Carex viridula

À prupositu di Wikipedia
Carex viridula
Carex viridula
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordine Cyperales
Famiglia Cyperaceae
Generu Carex
Nome binuminale
Carex viridula
Michx. , 1803

Carex viridula hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Cyperaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Carex viridula, ancu cunnisciuta sottu à u nome cumunu di sisicciu verdicciu, hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di eCyperaceae. 'Ssa spezia hè largamente sparta in e rigione timperate di l'emisferu nordu, in particulare in Europa, in Asia è in America di u Nordu. U sisicciu verdicciu hè caratterizata da i so piccioli addirizzati, da 20 à 60 centimi d'altura, chì portanu casce strette è lungarine. L'infiuriscenze sò furmate di piccule spighette verdicce ragruppati in gaspe dense.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A Carex viridula hè prisente in numerosi ambienti umiti tali i paduli, e turbiere, i fiumicelli è i bordi di lavi. Omu a trova ancu in e pratuline umite è e zone custiere. 'Ssa spezia hè sparta in Europa, dapoi u nordu di a penisula iberica sinu à e rigione artiche, è ancu in Asia, da a Siberia à a China. In i stati uniti, u sisicciu verdicciu hè prisente in e rigione di u nordu è centru, stindendu si insin'à Alaska.

Carex viridula hè prisente in Corsica.[1]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U nome scentificu attuale di u sisicciu verdicciu hè Carex viridula. Eppuru, esiste sinonimi chì sò stati usati per designà 'ssa spezia in u passatu. Frà i sinonimi e più currentemente scuntrati, omu pò cità Carex brachyrrhyncha, Carex lasiocarpa è Carex oederi.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A Carex viridula hè una pianta relativamente cumuna è largamente sparta in a so area di ripartizione. Ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata à u livellu mundiale. Eppuru, certe pupulazione ponu esse affittate da a digradazione o a perdita di i so ambienti naturali per causa di l'urbanisazione, di a cunvirsione di e terre agricule è di l'inguinamentu. Hè dunque essenziale di piglià misure di cunsirvazione per prisirvà 'ssi ambienti è mantene e pupulazione di u sisicciu verdicciu in bona salute.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).