Carex riparia

À prupositu di Wikipedia
Carex riparia
Carex riparia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Cyperaceae
Genaru Carex
Nomu binuminali
Carex riparia
Jakob Friedrich Ehrhart, 1789

Carex riparia hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Cyperaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Carex riparia hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Cyperaceae. 'Ssa pianta vivaci si distingui da i so piccioli ritti è i so casci liniari, chì poni aghjunghja un'altezza da 30 à 100 centimi. I piccioli sò di regula triangulari è portani i spighi di fiora brunicci.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A Carex riparia hè urighjinaria di i righjoni timparati di l'emisferu nordu. Omu a trova par u più in Auropa, in Asia è in America subrana. Prifirisci l'ambienti umiti tali i spondi di i corsi d'acqua, i paduli è i zoni umiti. 'Ssa spezia hè à spessu assuciata à altri pianti di i mezi umiti, cuntribuiscendu cusì à a biudiversità di 'ssi ecusistemi.

Carex riparia hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Carex riparia hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi suttarranii. Pò ancu ripraducia si par via di i so graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o l'acqua. A fiuritura hà locu di regula di branu è d'istati, pruducendu i spighi di fiora brunicci. I fiora sò inamacati da u ventu o da l'insetti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

A Carex riparia apparteni à u genaru Carex, chì ragruppa numarosi spezii di a famiglia di i Cyperaceae. Hè calchì volta chjamata Carex acutiformis, un sinonimu chì era apradatu in u passatu. Eppuri, i studii tassunomichi ricenti ani cunfirmatu chì Carex riparia hè u nomu currettu pà 'ssa spezia.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Carex riparia hè una spezia rilativamenti sparta è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò custituiscia una minaccia par a so sopravvivenza à longu andà. Misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni umiti è a sinsibilisazioni à l'impurtanza di 'ssi ecusistemi, sò escinziali par prisirvà 'ssa spezia è mantena a so biudiversità assuciata.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]