Carex pilulifera

À prupositu di Wikipedia
Carex pilulifera
Carex pilulifera
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Cyperaceae
Genaru Carex
Nomu binuminali
Carex pilulifera
Jakob Friedrich Ehrhart, 1789

Carex pilulifera hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Cyperaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Carex pilulifera hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Cyperaceae. Si distingui da i so piccioli ritti è i so casci liniari, chì poni aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I piccioli sò di regula triangulari è portani i spighi di fiora brunicci.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè largamenti sparta in Auropa, ind'edda hè prisenti in numarosi paesi, in particulari in Francia, in Alimagna, in iSpagna è in Italia. Omu a trova ancu in Asia, in particulari in Russia è in Turchia. Carex pilulifera prifirisci l'ambienti umiti, tali i pratulini, i paduli è i bordi di corsi d'acqua.

Carex pilulifera hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Carex pilulifera hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi suttarranii. Fiurisci da maghju à lugliu, pruducendu picculi spighi di fiora unisessuali. I fiora masci è femini sò di regula spiccati annantu à i spighi diffarenti. L'impullinazioni hè assicurata da u ventu. I graneddi sò dopu spargugliati da l'animali o da l'acqua.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Carex pilulifera hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Carex globularis, Carex pilulifera var. globularis è Carex pilulifera var. pilulifera. 'Ssi sinonimi sò stati apradati in u passatu par disignà variazioni di 'ssa spezia, ma sò avà cunsidarati com'è sottuspezii o varietà.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Carex pilulifera ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni è ùn hè micca sottumissa à prissioni di cunsirvazioni maghjori. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva, pò custituiscia una minaccia putenziali par 'ssa pianta. Misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni umiti è a sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di prisirvà a biudiversità, sò escinziali par assicurà a sopravvivenza di Carex pilulifera è di u so ecusistema.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]