Carex hirta

À prupositu di Wikipedia
Carex hirta
Carex hirta
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordine Cyperales
Famiglia Cyperaceae
Generu Carex
Nome binuminale
Carex hirta
L. , 1753

Carex hirta hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Cyperaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Carex hirta hè una pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Cyperaceae. Hè largamente sparta in e rigione timperate di l'emisferu nordu, in particulare in Europa, in Asia è in America Suprana. 'Ssa spezia hè cunnisciuta per a so morfulugia distinta è i so adattamenti eculogiche singule.

Carex hirta hè una pianta vivace chì cresce di regula in toppi densi. Prisenta i piccioli dritti è robusti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 80 centimi. E casce sò lineare è strette, misurendu circa 5 à 10 millimetri di larghezza. Sò di regula più longhe ch'è i piccioli fiurali è ponu prisintà lati rozi. I fiori sò aggruppate in spighe cilindriche cumpatte, di culore brunu o verde o ancu russicciu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Carex hirta hè largamente sparta in e rigione timperate di l'emisferu nordu. In Europa, omu a trova currentemente in e pratuline, i paduli, e turbiere è l'arici furestiere. Hè ancu prisente in Asia, nordu da a Russia à l'Himalaya, è ancu in America di u Nordu, u Canada in i Stati Uniti.

Carex hirta hè prisente in Corsica, ma hè rarissiima.[1]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Carex hirta appartene à u generu Carex, chì cumprende circa 2000 spezie scumpartute in u mondu sanu. À u filu di u tempu, differente sottuspezie è varietà sò state identificate in u quatru di Carex hirta, in particulare :

- Carex hirta subsp. hirta : a forma tipica, largamente sparta in Europa. - Carex hirta subsp. tenuis : una sottuspezia truvata in Asia cintrale. - Carex hirta var. breviculmis : una varietà à piccioli più corti, endemica di certe rigione d'Europa cintrale.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Carex hirta ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata à a scala mundiale. Eppuru, certe pupulazione lucale ponu esse affittate da a perdita d'ambiente duvuta à l'urbanisazione, à a digradazione di i mezi umiti è à altre attività umane. A cunsirvazione di 'ssi ambienti naturali hè essenziale per prisirvà e pupulazione di sisicciu hérissée è d'altre spezie vegetale chì ne dipendenu.

Sforzi di prisirvazione sò intrapresi in certi paesi per pruteghje i siti di riproduzione di Carex hirta è per promove a gistione durevule di l'ambienti apprupriati. Misure tale a criazione di riserve naturale, a sensibilisazione di u publicu è a surviglianza di a pupulazione di a pianta cuntribuiscenu à a so prisirvazione à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).