Carex divulsa

À prupositu di Wikipedia
Carex divulsa
Carex divulsa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Cyperaceae
Genaru Carex
Nomu binuminali
Carex divulsa
René Louiche Desfontaines, 17999

Carex divulsa hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Cyperaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Carex divulsa hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Cyperaceae. Si distingui da i so piccioli ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 90 centimi, è i so casci liniari è stretti. I spighi di fiora sò leni è portani i fiora masci è femini distinti. I frutti sò achenii, picculi graneddi ingutuppati.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Urighjinaria d'Auropa, Carex divulsa hè una spezia largamenti sparta annantu à u cuntinenti. Omu a trova par u più in i pratulini umiti, i paduli, l'arici di furesti è i spondi di i corsi d'acqua. Pò ancu adattà si à cundizioni più secchi è sviluppà si in i giardini è i spazii urbani.

Carex divulsa hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Carex divulsa hè una pianta vivaci chì si prupaga par u più da i so rizomi suttarranii. Fiurisci da maghju à lugliu, pruducendu spighi di fiora chì sò inamacati da u ventu. I graneddi sò dopu spargugliati da u ventu o l'acqua. 'Ssa spezia hè capaci à adattà si à diffarenti tipi di terri, ma prifirisci i terri umiti è ricchi di materia urganica.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Carex divulsa hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Carex hirta, Carex muricata è Carex riparia. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu par disignà variazioni rigiunali o sottuspezii di Carex divulsa, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Carex divulsa hè una spezia cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, par via di l'urbanisazioni criscenti è di l'agricultura intinsiva, pò custituiscia una minaccia par certi pupulazioni lucali. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti è i pratulini induva 'ssa pianta si sviluppa cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]