Carex caryophyllea

À prupositu di Wikipedia
Carex caryophyllea
Carex caryophyllea
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordine Cyperales
Famiglia Cyperaceae
Generu Carex
Nome binuminale
Carex caryophyllea
Latourr. , 1785

Carex caryophyllea hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Cyperaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Carex caryophyllea hè una spezia di piante erbacee vivace appartinendu à a famiglia di e Cyperaceae. Si caratterizeghja da piccioli dritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 20 à 60 centimi. E casce sò lineare, strette è appena incurvate, misurendu à l'incirca 3 à 7 millimetri di larghezza. L'infiuriscenze sò spighe di piccula taglia, di forma cilindrica, incù i fiori masci è femini staccati annantu à listessa spiga. I frutti sò achenii, chjuchi è di regula di culore brunu scuru.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Carex caryophyllea hè originaria d'Europa è si trova per u più in e rigione timperate di u cuntinente europeu. A so area di ripartizione si stende da u sudu di a Scandinavia insin'à u nordu di a penisula iberica, è da u punente di a Francia sinu à u punente di a Russia. Omu a trova ancu in certe parte di l'Asia minore. 'Ssa pianta cresce di regula in e pratuline umite, i paduli è e zone erbose u longu di i fiumicelli è lavi.

Carex caryophyllea hè prisente in Corsica è hè cumuna.[1]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Carex caryophyllea hè stata discritta per a prima volta da Carl Linnaeus in 1753 in a so opera Species Plantarum. Esistenu uni pochi di sinonimi di 'ssa spezia, in particulare Carex paniculata subsp. caryophyllea è Carex caryophyllea var. paniculata.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Carex caryophyllea ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia in priculu. Hè largamente sparta in a so area di ripartizione è ùn hè micca sottumessa à minacce magiore. Eppuru, certe pupulazione lucale ponu esse affittate da a perdita d'ambiente duvuta à l'urbanisazione è à a cunvirsione di e zone umite in terre agricule. Hè impurtante di pruteghje l'ambienti naturali induve 'ssa pianta si trova cù u fine di prisirvà a so diversità genetica è di mantene e pupulazione stabile.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).