Carex acutiformis

À prupositu di Wikipedia
Carex acutiformis
Carex acutiformis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordine Cyperales
Famiglia Cyperaceae
Generu Carex
Nome binuminale
Carex acutiformis
Ehrh. , 1789

Carex acutiformis hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Cyperaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Carex acutiformis, ancu cunnisciutu sottu à u nome cumunu di u sisicciu di i paduli o sisicciu acutu, hè una spezia di pianta erbacea di a famiglia di e Cyperaceae. Si caratterizeghja da i piccioli dritti è fini, aghjunghjendu di regula un'altezza da 50 à 120 centimi. E so casce sò lineare, longhe è strette, d'un culore verde vivu. I fiori di Carex acutiformis sò ragruppati in spighe, incù scaglie brune à l'estremità, è fiuriscenu da maghju à lugliu. E spighe masce sò più longhe ch'è e spighe femine, è a pianta hè inamacata da u ventu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Carex acutiformis hè una pianta indigena di e rigione timperate di l'emisferu nordu. Omu a trova per u più in Europa, in Asia occidentale è in America di u Nordu. Cresce in l'ambienti umiti, tali i paduli, e sponde di i stagni è e pratuline umite. 'Ssa spezia hè capace à tullerà cundizione di terre appena saline è acide.

Carex acutiformis hè prisente in Corsican, ma hè rara.[1]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U nome scentificu Carex acutiformis hè statu datu à 'ssa pianta da u botanistu svedese Carl von Linné in u 1753. Appartene à u generu Carex, chì ragruppa numerose spezie di a famiglia di e Cyperaceae. Esistenu uni pochi di sinonimi chì sò stati imprudati per designà 'ssa spezia, in particulare Carex filiformis è Carex curvula.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Carex acutiformis hè una spezia relativamente sparta è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu criticu d'estinzione. Eppuru, cum'è assai piante di i mezi umiti, hè minacciata da a distruzzione di u so ambiente per causa di l'urbanisazione, l'assiccamentu di e zone umite è di l'inguinamentu. Misure di cunsirvazione sò messe in piazza in certi paesi per pruteghje l'ambienti apprupriati à 'ssa pianta è prisirvà a so biodiversità.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).