Cardamine impatiens

À prupositu di Wikipedia
Cardamine impatiens
Cardamine impatiens
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Generu Cardamine
Nome binuminale
Cardamine impatiens
William Withering, 1796

Cardamine impatiens hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Brassicaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Cardamine impatiens hè una pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Brassicaceae. Si distingue da e so casce verde è frastagliate, è ancu da i so fiori bianchi o rusulati chì si spannanu di veranu. 'Ssa spezia prisenta un'apparenza dillicata è elegante, ciò chì ne face una pianta apprizziata da l'ortulani è amatori di butanica.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Cardamine impatiens hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e rigione timperate, in particulare in Francia, in Germania, in Inghilterra è in Spagna. Cresce di regula in e pratuline umite, l'arici di fureste è e zone adumbrate vicinu à i corsi d'acqua.

Cardamine impatiens hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Cardamine impatiens hè una pianta vivace chì si riproduce per u più da i so granelli. Priferisce e terre ricche di materia organica è appena acide. 'Ssa spezia hè adattata à i climi freschi è umiti, ciò chì spiega a so prisenza in e rigione timperate. Fiurisce di veranu, pruducendu fiurarelli bianchi o rusulati chì attiranu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Cardamine impatiens hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Cardamine pratensis var. impatiens è Cardamine impatiens var. pratensis. 'Ssi nomi alternativi sò imprudati da certi botanisti per designà variazione regiunale o sottuspezie di Cardamine impatiens.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Cardamine impatiens hè una spezia relativamente cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu d'estinzione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone umite è e pratuline induve 'ssa pianta cresce, cù u fine di garantisce a so cunsirvazione è di mantene a biodiversità di i nostri ecusistemi.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]