Caracutellu

À prupositu di Wikipedia
Ruscus aculeatus
Ruscus aculeatus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordine Liliales
Famiglia Liliaceae
Generu Ruscus
Nomu binuminali
Ruscus aculeatus
L. , 1753

U caracutellu hè un arburettu chì face parte di a famiglia di e Liliaceae.[1] U caracutellu hè ancu chjamatu u pugnitopu o u tancu tupinu.

U caracutellu hè ancu cultivatu cum'è pianta d'urnamentu, in particulare mentre e feste di Natale.

Discrizzione[mudificà | edità a fonte]

U caracutellu hè una spezia d'arburettu appartinendu à a famiglia di l'Asparagaceae. 'Ssa pianta arbustiva, originaria di e rigione mediterranie, si caratterizeghja da i so cladodi à forma di casce persistente è zimbrunute, è ancu da i so fiori è i so frutti rossi.

U caracutellu hè un arbustu à crescita lenta, pudendu aghjunghje un'altezza da 0,5 à 1 metru. I so piccioli portanu cladodi, rami sciacciati è zimbrunuti, chì s'assumiglianu à casce è assicuranu a fotosintesi. E sputiche casce di a pianta sò ridutte à scaglie pocu visibile à a basa di i cladodi. U caracutellu tene e casce. E casce sò dure è punzicute. E so fiore sò verdicce. U fruttu hè un bagu rossu rossu. U nome corsu vene da u fattu chì u caracutellu s'assumiglia à u caracutu, ma hè più chjucu.

I fiori sò chjuchi, di regula verdi o biancastri è appariscenu dirittamente annantu à i cladodi. U caracutellu hè una pianta dioïica, ciò chì significheghja ch'è i fiori masci è femini si trovanu annantu à individui distinti. I fiori masci prisentanu 3 stamine, mentre ch'è i fiori femine pussedenu un ovariu singulu è un stile cortu. I frutti sò baghi rossi, isferichi è carnuti, chì appariscenu di vaghjimu è d'inguernu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U caracutellu hè per u più prisente in e rigione mediterranie, stindendu si da u sudu di l'Europa, in particulare a Spagna, l'Italia, a Grecia è a Turchia, insin'à u nordu di l'Africa, in particulare à u Maroccu, in Algeria è in Tunisia. Omu u trova ancu in certe rigione di l'Oriente Vicinu, cum'è l'Iranu è Israele.

'Ssa pianta si scontra di regula in i boschi, a buscaglia è l'arici di fureste, induve ella pò benefizià di a prutezzione di l'arburi è arbusti vicini. Nasce in i lochi freschi, à l'inverciu. Priferisce i terre appena acide o neutre, è si sviluppa in zone esposte à meza ombra o à l'ombra. A spezia pò esse truvata à altitudine andendu da u livellu di u mare sinu à à l'incirca 1500 metri.

U caracutellu hè una spezia prutetta in certe rigione di a so area di ripartizione, per u più per causa di a distruzzione di u so ambiente è di a racolta eccessiva di i so frutti per a decurazione. Misure di cunsirvazione, tale a messa in piazza di riserve naturale è di prugrammi di sensibilisazione à a prutezzione di 'ssa spezia, sò necessarie per prisirvà è risturà e pupulazione di caracutellu.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

U caracutellu hè cumunu in Corsica.[2] S'usava u caracutellu per pruteghje a roba cum'è u casgiu o a roba purcina è impidisce i topi d'avvicinà si. Per quessa, s'usava dinò a raza. Difatti, u caracutellu hè ancu chjamatu u pugnitopu o u tancu tupinu[3] (in u Sartinesu).[4]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parti da a wikipedia in francese.
  2. Jeanmonod & Gamisans (2013).
  3. Jeanmonod & Gamisans (2013), p. 131.
  4. U Scoddu, dicembre 2008.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
  • U Scoddu - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, Dicembre 2008

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]