Caprifogliu

À prupositu di Wikipedia
U caprifogliu
Lonicera etrusca 2.jpg
Lonicera etrusca
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Dipsacales
Famiglia Caprifoliaceae
Generu Lonicera
Nome binuminale
Lonicera etrusca
Aiton, 1753
A pecita

U caprifogliu (Lonicera etrusca) hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Caprifoliaceae.[1]

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Si tratta di una pianta rampicante, perenna è scasciante chì pò aghjunghje una lunghezza di 6 metri. Hè cuttighjata di casce ovale di parechji centimi di longu è porta dense spighe di fiori incù i paghji di casce saldate à u basamentu. Ogni fiore pussede una curolla tubulare lungarina chì pò aghjunghje 5 centimi di longu, divisa in parte in dui labbri. U fiore hè giallu chjaru o rusulatu à ancu appena russicciu. E stamine è u stile varcanu a bocca di u fiore. U fruttu hè un bagu attundatu è bellu rossu.

Paulu Simonpoli mintuveghja u caprifogliu[2]: "Pianta assai prufumata chi face fiuretti allungati cum'è campanili. Si trova longu à e strade. Ghjè una di e prime piante à nasce à u principiu di marzu. E capre ne manghjanu assai."

Ambiente[mudificà | edità a fonte]

U caprifogliu hè originariu d'Europa è hè cunnisciutu in altrò, in particulare in u nordupunente pacificu di l'America Suprana, cum'è una spezia introdutta induve ellu hè scappatu à a cultura. Hè cunsirvata in l'orti cum'è pianta ornamentale.

Tussicità[mudificà | edità a fonte]

I baghi di u caprifogliu sò vilenosi.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

U caprifogliu hè ancu chjamatu u liaboscu, a matreselva, u soprafrasca.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.
  2. Simonpoli, p. 136.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]