Campanella

À prupositu di Wikipedia
A Campanella
Campanula patula
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordine Campanulales
Famiglia Campanulaceae
Generu Campanula
Nome binuminale
Campanula patula
Aiton, 1753
A Campanella

A Campanella (o campanedda) (Campanula patula) hè un fiore chì face parte di a famiglia di e Campanulaceae.

Etimologia[mudificà | edità a fonte]

U nome di u generu (campanula) deriveghja da a forma di campana di u fiore. In particulare, a parola deriveghja da u latinu è significheghja : piccula campana. A documentazione mostra ch'è u prima à imprudà u nome butanicu "Campanula" hè statu u naturalistu belgicu Rembert Dodoens, chì hà vissutu trà u 1517 è u 1585. 'Ssu nome, eppuru, era dighjà imprudatu dapoi un certu tempu, ancu si ellu hè statu mudificatu, in numerose lingue europee. Difatti, in u francese arcaicu, 'sse piante eranu chjamate "Campanelles" (à i ghjorni d'oghje, sò chjamate " Campanules " o " Campanelle "), quandu invece in alemanu, sò chjamate "Glockenblumen", è in inglese, "Bell-flower" o "Blue-bell". In talianu, omu e chjama "Campanelle". Tutte 'sse forme deriveghjanu evidintamente da a lingua latina. U nome di a spezia (rapunculus) significheghja "picculu navone" (diminutivu di "rapum") è face riferimentu à e radiche ingunfiate di a pianta. U binomiu scentificu di a pianta di 'ssa intrata hè stata prupostu da Carl von Linné (1707 - 1778) biolugu è scrittore svedese, cunsideratu cum'è u babbu di a classifica scentifica muderna di l'organismi vivi, in a publicazione Species Plantarum di 1753.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A campanella hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Campanulaceae. Si distingue da u so picciolu rittu, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò ovale à lanceolate, incù lati dentati. I fiori, d'un turchinu vivu, sò à forma di campana è pendenu in modu graziosu longu à u picciolu. Sò ragruppate in gaspe terminale, ciò chì crea un effettu visuale attraente.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A campanella hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e pratuline, l'arici di fureste è e zone erbose. Hè ancu prisente in certe rigione d'Asia è d'America suprana, induv'ella hè stata introdutta.

A campanella hè prisente in Corsica è hè cumuna.[1] U nome corsu vene da u fattu chì u fiore di a campanella hà a forma di una piccula campana.

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A campanella hè una pianta vivace chì fiurisce di regula da ghjunghju à sittembre. Si riproduce per u più da i so granelli, chì sò spergugliati da u ventu. I fiori attiranu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle, cuntribuendu cusì à a riproduzione di a spezia. I granelli germineghjanu di veranu dopu, dendu nascita à nuvelle piante.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Parechji sinonimi di Campanula patula so:

  • Campanula costae Willk.
  • Campanula epigaea Degen
  • Campanula flaccida (Wallr.) Dalla Torre & Sarnth.
  • Campanula jahorinae (K. Malý) Landolt
  • Campanula neglecta Schult.
  • Campanula patula epigaea (Degen) Hayek
  • Campanula patula jahorinae K. Malý
  • Campanula stefanoffii F. Herm.
  • Campanula vajdae Pénzes
  • Campanula velenovskyi

Esistenu dui varietà di Campanula patula:

  • Campanula patula var. patula
  • Campanula patula var. costae

Campanula patula s'assumiglia assai à un'antra spezia di campanella: Campanula rapunculus.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A campanule sparta hè una pianta relativamente cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu d'estinzione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induv'si trova è di promove a so cunsirvazione.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

Liami[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]