Callitriche palustris

À prupositu di Wikipedia
Callitriche palustris
Callitriche palustris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Lamiales
Famiglia Plantaginaceae
Generu Callitriche
Nome binuminale
Callitriche palustris
Albrecht Wilhelm Roth, 1788

Callitriche palustris hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Plantaginaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Callitriche palustris hè una spezia di pianta acquatica appartinendu à a famiglia di e Plantaginaceae. Hè caratterizata da i so piccioli fini è ramificati, pudendu aghjunghje sinu à 50 centimi di lunghezza. E casce sò opposte, lineare è misuranu circa 1 à 2 centimi di longu. I fiori sò chjuchi, verdi è ragruppati in spighe terminale. I frutti sò capsule cuntinendu piccule granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Callitriche palustris hè una pianta largamente sparta in e rigione timperate di l'emisferu nordu. Omu a trova per u più in e zone umite tale i paduli, i stagni, i fiumicelli è i lavi. Hè prisente in Europa, in Asia è in America suprana.

Callitriche palustris hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Callitriche palustris hè una pianta acquatica vivace. Si riproduce per u più in via vegetativa, grazia à i so piccioli chì ponu arradicà si à u cuntattu di a terra. Pò ancu riproduce si da i so granelli, chì sò spergugliati da l'acqua o da l'animali. 'Ssa pianta hè adattata à a vita acquatica grazia à e so casce fine è gallighjante, chì li permettenu di catturà a luce di u sole per a fotosintesi.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Callitriche palustris hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Callitriche verna, Callitriche verna var. palustris, Callitriche palustris var. verna. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà variazione di 'ssa spezia, ma sò avà cunsiderate cum'è sinonimi.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Callitriche palustris hè una pianta abbastanza cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu d'estinzione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale, per causa di l'urbanisazione è di l'inguinamentu di l'acqua, pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone umite induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so cunsirvazione à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]