Calidris alpina

À prupositu di Wikipedia
U biccazzinu corpineru
Calidris alpina
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Charadriiformes
Famiglia Scolopacidae
Generu Calidris
Nome binuminale
Calidris alpina
Carl Linnaeus, 1758

U biccazzinu corpineru (Calidris alpina) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Scolopacidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U biccazzinu corpineru hè un acellu di a famiglia di i Scolopacidae. Misura circa 18 à 20 centimi di lunghezza è hà una largura di à l'incirca 36 à 38 centimi. U so piumaghju hè per u più brunu grisgicciu incù tacche nere annantu à u corpu è l'ale. U so corpu hè biancu è u so senu hè striatu di brunu. Hà un bizzicu fine è appena incurvatu, adattu per u so rigimu alimintare cumpostu per u più d'invertebrati marini.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U biccazzinu corpineru hè una spezia migratrice chì si riproduce in e rigione artiche di l'America suprana, di l'Eurasia è di l'Islanda. Mentre l'inguernu, migra ver'di e coste di l'America suttana, di l'Africa, di l'Asia di u Sudu è di l'Australia. Hè dinù prisente in certi rigione custiere di l'Europa occidentale mentre tuttu l'annu.

Calidris alpina hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U biccazzinu corpineru si nutrisce per u più d'invertebrati marini tali i varmi, i crustacei è i molluschi. Trova u so nutrimentu bulichendu in a fanga o in a rena umita incù u so bizzicu. Mentre a staghjone di riproduzione, i masci effittueghjanu buli di parata cumplessi per attirà e femine. E femine diponenu di regula quattru ovi in un nidu pocu prufondu custruitu annantu à a terra in e zone di tundra. I dui parenti participeghjanu à l'incubazione di l'ovi è à l'allevu di i ghjovane/ghjovani.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U biccazzinu corpineru appartene à u generu Calidris, chì cumprende parechje altre spezie di biccazzini. Hè statu discrittu per a prima volta da Carl von Linné in u 1758. Esistenu dinù sinonimi per 'ssa spezia, in particulare Tringa alpina è Erolia alpina.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U biccazzinu corpineru hè cunsideratu cum'è una spezia di preoccupazione minore sient'è l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Benchì a so pupulazione tutale sia difficile à stimà per causa di e so vaste arie di riproduzione è d'inguernamentu, hè cunsiderata cum'è stabile. Eppuru, certe pupulazione lucale ponu esse minacciate da a perdita d'ambiente duvuta à a distruzzione di e zone umite è à a polluzione. E misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di i siti di riproduzione è zone d'alimentazione, sò necessarie per assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssa spezia.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]