Buteo rufinus

À prupositu di Wikipedia
U buzaiu codibiancu
Buteo rufinus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Accipitriformes
Famiglia Accipitridae
Genaru Buteo
Nomu binuminali
Buteo rufinus
Philipp Jakob Cretzschmar, 1829

U buzaiu codibiancu (Buteo rufinus) hè una spezia di aceddu chì faci parti di a famiglia di l'Accipitridae.

Busard Rufin

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U buzaiu codibiancu hè un rapaci diurnu di grandi taglia appartinendu à a famiglia di l'Accipitridae. Si caratterizeghja da i so longhi ali larghi è attundati, i so zampi è i so diti lungarini, è u so piumaghju varievuli siont'è i trè aspetti esistenti. L'aspettu chjaru prisenta una testa pallida, un senu è un corpu rossu chjaru, è una coda rossa unita. L'aspettu scuru hè glubalamenti brunu scuru incù strisci chjari annantu à u sottu è una coda rossa strisciata. L'aspettu mediu cumbineghja l'elementi di l'altri dui.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U buzaiu codibiancu hè una spezia à larga ripartizioni, prisenti in parechji righjoni d'Aurasia è d'Africa subrana. A so aria di nidificazioni si stendi da u sudestu di l'Auropa sinu à l'estu di l'Africa, passendu pà u nordu di u sottucuntinenti indianu. Inverna in diffarenti arghji d'Africa è d'Asia Suttana. In Auropa, omu u trova par u più in i Balcani, i steppi d'Auropa di l'Estu è a penisula Iberica.

U buzaiu codibiancu hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U buzaiu codibiancu hè un cacciadori uppurtunistu chì si ciba par u più di picculi o medii è mammiferi, di rettili, d'aceddi è di mastaruculi. Caccighjeghja à spessu dapoi un appuddatoghju, scigliendu i so predi grazia à a so vista timenti. Nichja di regula in l'arburi o sopra à curnici rucciosi, custruiscendu un grandi nidu di picculi rami è di fogli ch'eddu riimproda annu dopu à annu. A femina diponi 2 à 4 ova cuvati da i dui parenti. I ghjovani si ni bulani à l'incirca 6 sittimani dopu à a sbucciata.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U buzaiu codibiancu hè classificatu in u genaru Buteo, chì ragruppa una trintina di spezii di buzaii scumpartuti in u mondu sanu. Hè strittamenti imparintatu à u buzaiu cumunu (Buteo buteo) è à u buzaiu zampirossu (Buteo lagopus), incù i quali pò essa cunfusu. Un antru sinonimu storicu, Buso rufinus, hè calchì volta dinò usatu.

Dui sottuspezii sò ricunnisciuti :

  • Buteo rufinus rufinus: hè a più sparta è copri a maiò parti di l'aria di ripartizioni
  • Buteo rufinus cirtensis: hè prisenti in Africa subrana è si caratterizeghja da una taglia più chjuca è un piumaghju più chjaru.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U buzaiu codibiancu hè iscrittu annantu à a Lista rossa di l'UICN com'è essendu di priaccupazioni minori, par causa di a so larga ripartizioni è di a so pupulazioni stabuli. Eppuri, certi minacci pesani annantu à a spezia, in particulari par via di a distruzzioni di u so ambienti (steppi è pratulini) di l'intensificazioni agricula è a custruzzioni, l'usu di pisticidii è l'inticciu incù l'infrastrutturi elettrichi. I sforzi di cunsirvazioni sò nicissarii pà surviglià i pupulazioni, pruteghja l'ambienti è sinsibilizà u publicu à l'impurtanza di 'ssa spezia.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]