Buglossa corsa

À prupositu di Wikipedia
A buglossa corsa
Anchusa crispa
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Asterales
Famiglia Boraginaceae
Genaru Dittrichia
Nomu binuminali
Anchusa crispa
Aiton, 1753
A buglossa corsa

A buglossa corsa (Anchusa crispa) hè una spezia di pianta erbacea perenna è biennali chì faci parti di a famiglia di i Boraginaceae. Hè endemica di Corsica è Sardegna.

Murfulugia[mudificà | edità a fonte]

A buglossa corsa hè un fiori chì li ci voli mori soli. Supporta mali a cuncurrenza incù l'altri spezii. Si trova à u cantu di u mari, à un'altezza da 1 metru à 5 metri. Pò suppurtà ch'è li fussi marchjatu annantu ogni tantu ma, s'è quissa accadi troppu à l'aspessu, sparisci.

Purtamentu[mudificà | edità a fonte]

I fusti righjunghjini un'altezza cumpresa trà i è i 10 è i 35 centimetri. Sò cuparti da picculi setuli è da una piluria abbastanza longa.

Foglie[mudificà | edità a fonte]

I fogli sò longhi trà i 5 è i 10 centimetri, lungarini, incù marghjini undulati è appena dintiddati.

Fiori[mudificà | edità a fonte]

I fiora sò riuniti in un'infiuriscenza chì si sviloppa in u periodu cumpresu trà marzu è ghjugnu. A curolla hè tubulari è assumi un culori varievuli trà u viulinu è u turchinu, sicondu l'ità di i fiora. U fruttu hè un acheniu chjucu chjucu.

Distribuzioni è ambienti[mudificà | edità a fonte]

A buglossa corsa hè una pianta endemica di a Corsica è di a Sardegna. U so ambienti naturali hè rapprisintatu da i duni rinosi assà salini in l'immediata prussimità di a costa, longu u latu supiriori di a spiaghja. Calchì volta si trova assuciata à Agropyron junceum è Ammophila arenaria.
U so ariali attuali hè rapprisintatu da i spiaghji di a costa nordu di a Sardegna è di quidda sudu di a Corsica, par una superficia tutali di circa 10 km2. Ùn ci hè cà 12 siti in u mondu par a buglossa corsa.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Sò cunnisciuti sei siti di buglossa corsa. Si trovani tutti in Pumonti. Ci n'hè quattru annantu à a costa uccidintali (in u golfu di u Vallincu) è dui annantu à a costa uriintali (versu Sulinzara). Un situ hè sparitu anni fà è trè siti (frà i quali i dui siti di a costa uriintali) frà quiddi chì fermani sò cunsidarati da i butanisti com'è minacciati.[1]

L'effettivu di i pianti varieghja d'un annu à l'atru par via di u clima è in particulari sicondu i piuviti, a sicchina o i timpistati. Hè cunsidaratu in crescita in 'ss'ultimu dicenniu.[2]

In Sardegna[mudificà | edità a fonte]

Sò stati cuntati novi siti par a buglossa corsa, ma trè sò ormai spariti. Si trovani tutti in u Nordu-punenti di l'isula.[3]

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Par via di a perdita di l'ambienti naturali è di l'impattu asarcitatu da l'omu Anchusa crispa hè classificata in a IUCN Red List com'è spezia in priculu criticu d'estinzioni[4]. A spezia hè stata insirita da l'IUCN in a lista di i 50 spezii butanichi più minacciati di l'aria meditarrania[5].

À u liveddu internaziunali a spezia hè inclusa in l'appendici I di a Cunvinzioni di Berna[6]. Hè inoltri cunsidarata com'è una spezia priuritaria insirita in l'annessi II è IV di a direttiva Ambienti di l'Unioni aurupea[7].

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Piazza é Hugot (2012).
  2. Piazza é Hugot (2012).
  3. Piazza é Hugot (2012).
  4. IUCN, Gamisans, J.; Selvi, F. ; Paradis, G. 2006.
  5. Anchusa crispa, Top 50 Mediterranean Island Plants, accessu 1º dicembre 2009
  6. Cunvinzioni par a cunsirvazioni di a vita salvatica è di l'ambienti naturali in Auropa, accessu 5 dicembre 2009
  7. Direttiva 92/43/CEE di u Cunsigliu, di u 21 maghju 1992, rilativa à a cunsirvazioni di l'ambienti naturali è mezi naturali è di a flora è di a fauna salvatichi, accessu 5 dicembri 2009

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica, Edisud (in francesu)
  • Carole Piazza è Laetitia Hugot, Agiscia par Anchusa crispa, 2012, CBNC, traduzioni in corsu da Santu Mariani, « Serviziu Cunsigliu Linguisticu » di a CTC

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]