Briza maxima

À prupositu di Wikipedia
Briza maxima
Briza maxima
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Briza
Nomu binuminali
Briza maxima
Carl Linnaeus, 1753

Briza maxima hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Briza maxima hè una spezia di pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Pò aghjunghja un'altezza da 30 à 60 cm è pussedi casci liniari è spighetti à forma di cori. I spighetti sò di culori verdi pallidu è ani una forma carattaristica di cori quand'eddi sò visti di faccia. I fiora sò chjuchi è discreti, di culori verdi pallidu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Briza maxima hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia uccidentali, ma hè stata intradutta in numarosi righjoni di u mondu, in particulari in America subrana è in Australia. Cresci in i pratulini, i campi è i bordi di stradonu.

Briza maxima hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè una pianta vivaci, ciò chì significheghja ch'edda pò campà parechji anni. Si ripraduci par u più da i so graneddi, chì sò spargugliati da u ventu grazia à a forma carattaristica di i so infiuriscenzi. A fiuritura hà locu di branu è d'istatina, è i graneddi maturani à a fini di l'istati. Briza maxima hè una pianta risistenti chì pò sopravviva in cundizioni di sicchina mudarata.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Briza maxima hè stata discritta par a prima volta da Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Briza media, Briza minor, Briza maxima var. minor, Briza maxima var. media.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Briza maxima ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè à spessu cultivata com'è pianta urnamintali in i giardini è i parchi. Eppuri, com'edda pò divintà invadenti in certi righjoni, hè impurtanti di surviglià a so prupagazioni è di cuntrullà la s'edda hè nicissaria.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]