Brahea edulis

À prupositu di Wikipedia
Brahea edulis
Brahea edulis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Arecales
Famiglia Arecaceae
Genaru Brahea
Nomu binuminali
Brahea edulis
H.Wendl. ex S.Watson, 1876

Brahea edulis hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Arecaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Brahea edulis, ancu cunnisciuta sottu à u nomu cumunu di palmu di Guadalupa, hè una spezia di palmu urighjinaria di a penisula di Bassa California in u Messicu. Apparteni à a famiglia di l'Arecaceae ed hè largamenti apprizzata par i so frutti manghjarecci.

'Ssu palmu aghjunghji un'altezza media da 10 à 15 metri, incù un fustu ribustu è rittu pudendu misurà sinu à 60 centimi di diamitru. I casci, à forma di sparaventulu, sò d'un verdi vivu è poni misurà insin'à 2 metri di longu. I fiora, di culori crema, sò ragruppati in gaspi pindenti è sgaghjani un prufumu aggradevuli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Brahea edulis hè endemicu di a penisula di Bassa California, in u Messicu. Omu u trova par u più in i righjoni custieri, ind'eddu cresci in i terri beddi assiccati è esposti à una forti luminusità. Hè ancu prisenti in certi isuli di u mari di Cortez.

Brahea edulis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssu palmu hè adattu à cundizioni aridi è pò sopravviva in ambienti mezi disertichi. Hè capaci à risista à tampiraturi alti è à debuli pricipitazioni. I frutti di Brahea edulis sò manghjarecci è ani un sapori dolci simili à quiddu di a noci di coccu. Sò à spessu imprudati in cucina lucali pà priparà dopupasti è biendi tradiziunali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Brahea edulis hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè stata discrittu par a prima volta da u butanistu francesu Charles Jacques Édouard Morren in u 1861. Esistini dinù sinonimi par 'ssa spezia, tali Erythea edulis è Brahea dulcis.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Brahea edulis hè cunsidaratu com'è una spezia vulnerevuli par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali è di l'eccessu di sfruttamentu di i so frutti. A cunvirsioni di i terri pà l'agricultura è l'urbanisazioni ani caghjunatu una diminuzioni di a so pupulazioni. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja 'ssa spezia, in particulari a criazioni di riservi naturali è a sinsibilisazioni à a so impurtanza eculogica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]