Bocca di A Scaledda

À prupositu di Wikipedia

A bocca di a Scaledda (Bocca di hà Scaledda in lingua corsa) hè una di i principali foci di Corsica.[1]

Giugrafia[mudificà | edità a fonte]

Situazioni è tupugrafia[mudificà | edità a fonte]

Panneddu di u Parcu naturali rigiunali di Corsica piazzatu in a bocca di a Scaledda

A bocca di a Scaledda hè situata à livanti di u massicciu di u Monti Rinosu, un massicciu muntosu di u centru di a Corsica. Si trova à u sudu di a cumuna di Tavera, trà a Punta d'Isa (1630 m) è a à u Picchiu (1580 m), dui vertici di a linia di cresta contraforti di a catena cintrali di l'isula, dilimitendu l'alti vaddi di a Gravona à u nordu è di u Prunelli à u sudu.

A bocca di a Scaledda spicca giugraficamenti, da una parti i "tarritorii di vita" Gravona, Taravu è Bastelica di u parcu naturali rigiunali di Corsica, da l'altra parti i rigiunceddi di a Gravona à u nordu, di u Prunelli à u sudu.

Annantu à i so fianchi sittentriunali à i penditi scabrosi, nait u fiumiceddu di Scaledda, chì i so acqui alimanteghjani a Gravona. Annantu à u so virsanti miridiunali à i pindenzi più dolci, nasci un fiumiceddu senza nomu, affluenti di u fiumiceddu di Ghjalgheddu (altru nomu fiumiceddu di Brutulatu), affluenti di u Prunelli.

Giulugia[mudificà | edità a fonte]

Chjappi granitichi sottu à a bocca di a Scaledda in u virsanti nordu

A bocca di a Scaledda si trova annantu à un aneddu sicundariu spaddendu si annantu à a catena cintrali da l'isula à u Monti Rinosu (2352 m), è uriintatu à u mezupunenti sinu à a massedda di u Prunelli, versu u fondu di u golfu d'Aiacciu. Si situeghja in a Corsica erciniana (o uccidentali), in a parti chì custituisci u punenti è u meziornu di l'isula, ditta dinò a "Corsica granitica", ingricciata à muntagni putenti incù vetti nudi, è da mori cunnisciuta sottu u nomu di "l'aldilà di i monti". U tarrenu riposa annantu à un zocculu di chjappi metamorfichi antigranitichi. U mezu naturali in u circondu hè ripprisintatu da penditi rucciosi è pitricaghji silicei di u pianu muntagnolu à nivali.

Clima[mudificà | edità a fonte]

Situatu à 1193 metri d'altitudina, a foci hè calchì volta annivata in periudu invirnali. Datu l'annivamentu ma ancu par via di trafalamenti longu à u stradonu duvuti à i forti piuviti annantu à u virsanti sittentriunali, hè calchì volta chjusu mentri uni pochi di ghjorna. Hè sottumissu à i forti venti di i nordu è di u nordupunenti chì sbattini annantu à l'isula.

Fauna è flora[mudificà | edità a fonte]

U virsanti sudu di a foci
U virsanti nordu di a foci

A bocca di a Scaledda si trova in u Parcu naturali rigiunali di Corsica, in a zona naturali d'intaressu eculogicu, faunisticu è fluristicu di 2a generazioni chjamata "Cresti è alti virsanti asilvatichi di u monti Rinosu". L'intaressu di 'ssa zona riposa annantu à sei spezii d'aceddi è una pianta ditarminanti.

I fianchi sittentriunali annantu à a so parti uriintali sò cuparti à un mischiu d'arburi frunduti (castagni, frassi, caracutu, lecci, pina, è cetara.) è machja, è annantu à a so parti uccidentali prisentani i rocchi nudi à mezu à machji bassi cumposti par u più di scopi. I fianchi miridiunali sò cuparti à livanti d'arburi frunduti, par u più castagni, frassi è chjarasgi bastardi, quist'ultimi inarburendu di vaghjimu i frundami di un rossu intensu. In altrò, ùn sò ch'è landi.

U situ hè un locu tradiziunali par l'estiva di i mandrii. Dui pasciali ci si trovani in a vicinanza, annantu à u virsanti miridiunali. Hè ancu friquintatu da i cacciadori di culombuli d'uttrovi, à u mumentu di a so migrazioni versu u Sudu.

Accessu[mudificà | edità a fonte]

A bocca di a Scaledda hè francata da u stradonu dipartamintali D 27 chì cullega dirittamenti Bucugnà è Tavera (par via di a D 127) à u nordu, in Bastelica à u sudu. Da una parti è di l'altra di a foci, 'ssu stradonu cumporta parechji ghjirati stretti stretti. In periudu invirnali, a so varcata richjedi l'attrazzi spiciali. Hè calchì volta chjusu datu u so annivamentu.

Storia[mudificà | edità a fonte]

A linia di cresta incurpurendu a bocca di a Scaledda dilimitava in tempi di una volta i pievi di Celavu è di Cavru.

U stradonu D 27 chì franca a bocca di a Scaledda, era à l'urighjini u "stradonu furistieru numaru 1 di Cavru à Bastelica", di una lunghezza di 26 km. Era statu custruitu è gistita da u Statu. I travagli fatti da u 1853 à u 1861, ani cumpurtatu a custruzzioni di cinqui ponti. U stradonu hè dutatu di una casa furistiera par allughjà u vardia di l'Acqui è Furesti è a so famiglia.

Sporti[mudificà | edità a fonte]

Rally autumobili[mudificà | edità a fonte]

U 8 di nuvembri 2014 si sò svolti i provi spiciali 8 è 10 Bastelica - Tavera, 17, 270 km di u 57u Ghjiru di Corsica autumobili.

Ciclisimu[mudificà | edità a fonte]

L'ascinsioni di a bocca di a Scaledda dapoi Bastelica hè un parcorsu ch'eddi effittueghjani bon parechji ciclistichi. Cumporta uni pochi di passaghji supiriori à 10.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.