Bellis perennis

À prupositu di Wikipedia
U fiori di curona
Bellis perennis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Bellis
Nomu binuminali
Bellis perennis
Giuseppe Giacinto Moris, 1827

U fiori di curona (Bellis perennis) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U fiori di curona hè una piccula pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da i so fiurareddi bianchi o rusulini disposti in capulini, circundati da pitali à forma di raghji. I casci di u fiori di curona sò basali, spatulati è dintati, furmendu una rusetta à a basa di a pianta. U picciolu hè corta è porta un solu fiori.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U fiori di curona hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali, ma si hè largamenti spartu in u mondu sanu grazia à u so adattamentu à diffarenti climi. Omu a trova currintamenti in i pratulini, i prata, i giardini è i zoni arbosi. Hè cunsidarata com'è una gattiva arba in certi loca, ma hè ancu apprizzata com'è pianta urnamintali.

U fiori di curona hè prisenti in Corsica ed hè cumunu.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U fiori di curona hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più da graneddi. Fiurisci da marzu à uttrovi, pruducendu i fiora chì attirani l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu o da l'animali. Bellis perennis hè una pianta risistenti, capaci à sopravviva in cundizioni difficiuli è di prupagà si prestu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Bellis perennis apparteni à u genaru Bellis, chì cumprendi|cumprendi parechji spezii simili. Certi sinonimi di Bellis perennis sò Bellis sylvestris, Bellis integrifolia è Bellis vulgaris. Hè ancu cunnisciuta sottu u nomu di margarita cumuna o margarita di i prata.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U fiori di curona hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba in i prata bè intrattinuti, ma ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistemi furniscendu u cibu è un ambienti par numarosi insetti. Hè ricumandatu di lascià crescia uni pochi di Bellis perennis in i giardini par sustena a biudiversità lucali.

Lessiculugia[mudificà | edità a fonte]

U nomu di fiori di curona diriveghja da a pratica siont'è a quali i ghjuvanetti dicuravani a so testa di branu incù una curona.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]