Bellis annua

À prupositu di Wikipedia
Bellis annua
Bellis annua
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Bellis
Nomu binuminali
Bellis annua
Giuseppe Giacinto Moris, 1827

Bellis annua hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Bellis annua hè una piccula pianta arbacea appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si distingui da i so fiora bianchi o rusulini, chì pussedini un cori giaddu vivu. I casci di 'ssa pianta sò di forma uvali è disposti in rusetta basali. U picciolu hè di regula cortu è ramificatu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Bellis annua hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia uccidentali. Hè largamenti sparta in i righjoni timparati di u globu, ind'edda cresci in i pratulini, i prata, i giardini è i bordi di stretti. 'Ssa pianta hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba, ma hè ancu apprizzata pà a so biddezza è a so capacità à attirà l'insetti inamacatori.

Bellis annua hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Bellis annua hè una pianta annuali, ciò chì significheghja ch'edda cumpletta u so ciculu di vita in una sola staghjoni di crescita. Si ripraduci par u più da graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o l'animali. A fiuritura di Bellis annua hà locu di branu è d'istati, quandu numarosi fiurareddi si spannani annantu à i piccioli. 'Ssi fiora sò ricchi di nettaru, attirendu cusì l'abbi, i sbarabattuli è altri insetti inamacatori.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Bellis annua apparteni à u genaru Bellis. Certi sinonimi scentifichi usati par disignà 'ssa pianta sò Bellis perennis var. annua è Bellis ibridò. Eppuri, a classifica asatta di 'ssa spezia pò varià siont'è i fonti.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bellis annua hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Hè à spessu cunsidarata com'è una pianta invadenti in certi righjoni, par causa di a so capacità à diffonda si prestu. Eppuri, ghjoca ancu un rollu impurtanti in l'ecusistemi in quant'è fonti di nutrimentu pà l'insetti inamacatori. Hè dunqua escinziali di prisirvà l'ambienti induva 'ssa pianta si trova cù u fini di mantena a biudiversità è a saluta di l'ecusistemi lucali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]