Barbarea vulgaris
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Barbarea vulgaris | |||||
| Classifica scentifica | |||||
| Regnu | Plantae | ||||
| Divisioni | Tracheophyta | ||||
| Sottudivisioni | Spermatophytes | ||||
| Ordini | Brassicales | ||||
| Famiglia | Brassicaceae | ||||
| Genaru | Barbarea | ||||
| Nomu binuminali | |||||
| Barbarea vulgaris Giuseppe Giacinto Moris, 1827 | |||||
Barbarea vulgaris hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.
Discrizzioni
[mudificà | edità a fonte]Barbarea vulgaris hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Hè carattarizata da fogli verdi è dintati, disposti in rusetta à a basa di u picciolu. I fiora giaddi, ragruppati in gaspi, sò chjuchi ma mori beddi. 'Ssa pianta pò aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi.
Ripartizioni
[mudificà | edità a fonte]Barbarea vulgaris hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia uccidentali, ma si hè ancu sparta in altri righjoni di u mondu grazia à a so intruduzioni da l'omu. Omu a trova par u più in i pratulini, i campi, i bordi di stradonu è i zoni disturbati. Hè bè adatta à i climi timparati è pò sopravviva in cundizioni di terri varii.
Biulugia
[mudificà | edità a fonte]Barbarea vulgaris hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più da i so graneddi. Fiurisci da maghju à lugliu, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu è poni firmà durmenti in a terra mentri longhi periudi prima di ghjirminà. 'Ssa pianta hà ancu a capacità di diffonda si in via vegetativa grazia à i so radichi.
Tassunumia
[mudificà | edità a fonte]Barbarea vulgaris apparteni à u genaru Barbarea, chì cumprendi parechji altri spezii simili. Certi sinonimi apradati par disignà 'ssa pianta sò Barbarea arcuata, Barbarea praecox è Barbarea verna. 'Ssi noma sò calchì volta usati di manera equivalenti, ma facini rifirimentu à listessa spezia.
Cunsirvazioni
[mudificà | edità a fonte]Barbarea vulgaris hè cunsidarata com'è una pianta cumuna è ùn hè micca attualmenti minacciata. Hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba in i culturi agriculi, chì pò fà cuncurrenza à i culturi è riducia i rindimenti. Eppuri, ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistemi furniscendu di u cibu è un ambienti par numarosi insetti è altri animali. Hè dunqua escinziali di mantena una diversità d'ambienti pà prisirvà 'ssa spezia è l'ecusistemi in i quali edda si trova.
Rifarimenti
[mudificà | edità a fonte]- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
Noti
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Jeanmonod & Gamisans (2013).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]
Barbarea vulgaris annantu à Wikimedia Commons.