Barbarea vulgaris

À prupositu di Wikipedia
Barbarea vulgaris
Barbarea vulgaris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Barbarea
Nomu binuminali
Barbarea vulgaris
Giuseppe Giacinto Moris, 1827

Barbarea vulgaris hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Barbarea vulgaris hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Hè carattarizata da fogli verdi è dintati, disposti in rusetta à a basa di u picciolu. I fiora giaddi, ragruppati in gaspi, sò chjuchi ma mori beddi. 'Ssa pianta pò aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Barbarea vulgaris hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia uccidentali, ma si hè ancu sparta in altri righjoni di u mondu grazia à a so intruduzioni da l'omu. Omu a trova par u più in i pratulini, i campi, i bordi di stradonu è i zoni disturbati. Hè bè adatta à i climi timparati è pò sopravviva in cundizioni di terri varii.

Barbarea vulgaris hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Barbarea vulgaris hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più da i so graneddi. Fiurisci da maghju à lugliu, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu è poni firmà durmenti in a terra mentri longhi periudi prima di ghjirminà. 'Ssa pianta hà ancu a capacità di diffonda si in via vegetativa grazia à i so radichi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Barbarea vulgaris apparteni à u genaru Barbarea, chì cumprendi parechji altri spezii simili. Certi sinonimi apradati par disignà 'ssa pianta sò Barbarea arcuata, Barbarea praecox è Barbarea verna. 'Ssi noma sò calchì volta usati di manera equivalenti, ma facini rifirimentu à listessa spezia.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Barbarea vulgaris hè cunsidarata com'è una pianta cumuna è ùn hè micca attualmenti minacciata. Hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba in i culturi agriculi, chì pò fà cuncurrenza à i culturi è riducia i rindimenti. Eppuri, ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistemi furniscendu di u cibu è un ambienti par numarosi insetti è altri animali. Hè dunqua escinziali di mantena una diversità d'ambienti pà prisirvà 'ssa spezia è l'ecusistemi in i quali edda si trova.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]