Barbarea verna

À prupositu di Wikipedia
Barbarea verna
Barbarea verna
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Barbarea
Nomu binuminali
Barbarea verna
Giuseppe Giacinto Moris, 1827

Barbarea verna hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Barbarea verna hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si distingui da i so casci verdi è dintati, furmendu una rusetta basali. I piccioli ritti poni aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I fiora giaddi, ragruppati in gaspi, appariscini di branu è sgaghjani un prufumu aggradevuli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Barbarea verna hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni timparati, in particulari in Francia, in Alimagna, in Italia è in iSpagna. Cresci ancu in certi parti di l'Asia è di l'Africa subrana.

Barbarea verna hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Barbarea verna hè una pianta adatta à i climi freschi è umiti. Prifirisci i terri ricchi di nutrimenti è beddi assiccati. 'Ssa spezia hè capaci à adattà si à diffarenti tipi d'ambienti, tali i pratulini, l'arici di furesti è i zoni umiti. Hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba in i culturi, chì pò fà cuncurrenza à i pianti cultivati.

Barbarea verna si ripraduci par u più da i so graneddi. I fiora sò inamacati da l'insetti, tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò dopu spargugliati da u ventu o l'animali. 'Ssa pianta hà una crescita rapita è pò fiuriscia da a so primu annu di vita.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Barbarea verna apparteni à u genaru Barbarea, chì cumprendi parechji altri spezii simili. Certi sinonimi apradati par disignà 'ssa pianta sò Barbarea praecox è Barbarea verna var. praecox.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è Barbarea verna ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, pò essa affittata da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Certi misuri di cunsirvazioni, tali a prisirvazioni di i zoni umiti è a prumuzioni di pratichi agriculi durevuli, poni cuntribuiscia à mantena i pupulazioni di 'ssa pianta.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]