Assensiu

À prupositu di Wikipedia
L'assensiu
Artemisia absinthium
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Artemisia
Nome binuminale
Artemisia absinthium
L., 1753
L'assensiu

L' Assensiu (o assensu) (nome scentificu Artemisia absinthium L., 1753) hè una piccula pianta erbacea chì face parte di a famiglia di l'Asteraceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Artemisia absinthium, hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Hè caratterizata da e so foglie verde argintate, finamente frastagliate è i so piccioli ritti pudendu aghjunghja un'altezza da 1 à 1,5 metru. I fiori giallu virdicciu di l'assenziu sò ragruppati in capulini è appariscunu d'istate. 'Ssa pianta sgaghja un odore arumaticu forte è amaru.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

L'assenziu hè originariu di e rigione timperate di l'emisferu nordu, in particulare in Auropa, in Asia è in Africa subrana. Cresce per u più in i pratulini, i terreni abbandunati, i bordi di stradellu è e terre pitricose. 'Ssa pianta hè cunnisciuta pè a so capacità à adattà si à cundizione di crescita difficiule, tale e terre povare in nutrimenti è i climi aridi.

Artemisia absinthium hè prisenti in Corsica.[1]

Sistematica[mudificà | edità a fonte]

U nome scentificu attualmente accittatu (Artemisia absinthium) hè statu prupostu da Carl von Linné (1707 - 1778) biolugu è scrittore svidese, cunsideratu u babbu di a muderna classificazione scentifica di l'organismi viventi, in a publicazione "Species Plantarum" di u 1753.

Sinonimi[mudificà | edità a fonte]

Parechji sinonimi d' Artemisia absinthium sò:

  • Annona hexapetala L. f.
  • Annona uncinata Lam.
  • Artabotrys odoratissimus R. Br.
  • Artabotrys uncatus (Lour.) Baill.
  • Artabotrys uncinatus (Lam.) Merr.
  • Artemisia pendula Salisb. (1796)
  • Artemisia rhaetica Brügger (1886)
  • Unona uncinata (Lam.) Dunal
  • Uvaria esculenta Roxb. Ex Rottl.
  • Uvaria odoratissima Roxb.
  • Uvaria uncata Lour.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

L'assenziu hè una pianta chì hè stata largamente imprudata à fine midicinale è culinarie dapoi l'Antichità. Eppuru, per via di a so pupularità è di l'eccessu di sfruttamentu di ei so pupulazione salvatiche, l'assenziu hè stata classificata com'è una spezia vulnerevule in certe rigione. Misure di cunsirvazione sò misse in ballu pè prisirvà 'ssa pianta, in particulare a rigulazione di a so vindemia è a prumuzione di a so cultura in agricultura biulogica.

Usi[mudificà | edità a fonte]

L'assensiu hè una pianta medicinale cunnisciuta soprattuttu per u so impiegu in a priparazione di u distillatu d'assensiu, arumaticu è moltu amaru chì si beie diluitu è/o inzuccheratu. Hè a basa arumatica principale in a priparazione di u vermut.

Citazione[mudificà | edità a fonte]

Hè citatu l'assensiu in parechji pruverbii corsi:

  • A vita hè mischiata trà mele è assensu. [2]
  • L'assensu ùn vole cultura. [3]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).
  2. Dizz. U Muntese, p. 140.
  3. Dizz. U Muntese, p. 140.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Noti[mudificà | edità a fonte]


Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]