Asplenium septentrionale

À prupositu di Wikipedia
Asplenium septentrionale
Asplenium septentrionale
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Classa Polypodiopsida
Ordine Polypodiales
Famiglia Aspleniaceae
Generu Asplenium
Nome binuminale
Asplenium septentrionale
(L.) Hoffmann, 1795

Asplenium septentrionale hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'Aspleniaceae.[1]

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Asplenium settentriunale hè una spezia di filetta appartinendu à a famiglia di l'Aspleniaceae. 'Ssa pianta vivace prisenta un portu rittu è aghjunghje di regula un'altezza da 20 à 40 centimi. Hè una piccula filetta chì si prisente in ciuffe assai strinte, incù e sfrombule assai particulare à forma di strisce una o dui volte sfurcate. E so fronde, di culore verde scuru, sò pennate è misuranu trà 10 è 30 centimi di longu. E fronde di l'annu innanzu persistenu sottu forma di strisce dissiccate. E crunette sò strette, appena dentate è disposte di manera altirnata longu à u rachide. I spurangi, chì cuntenenu e spore riproduttrice, sò ragruppati in piccule matalze annantu à a faccia inferiore di e fronde.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Asplenium settentriunale hè una spezia endemica di e rigione artiche è subarctiques di l'emisferu nordu. Omu u trova per u più in e rigione muntose d'Europa, d'Asia è d'America suprana. 'Ssa filetta priferisce l'ambienti umiti, tali e turbiere, i paduli è e fureste di coniferi. Hè à spessu assuciata à e terre acide è belle assiccate.

Asplenium septentrionale hè prisente in Corsica.[2]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Asplenium settentriunale hè stata discrittu per a prima volta da u botanistu svedese Carl von Linné in u 1753. Hè statu classificatu in u generu Asplenium, chì ragruppa numerose altre spezie di filette. Certi sinonimi di 'ssa spezia sò Asplenium angustifolium, Asplenium trichomanes subsp. settentriunale è Asplenium trichomanes var. settentriunale.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Asplenium settentriunale hè cunsideratu cum'è una spezia vulnerabile per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale. L'attività umane, tale u sfruttamentu furestieru è l'assicamentu di e zone umite, anu un impattu negativu annantu à a so pupulazione. Di più, u riscaldamentu climaticu è i cambiamenti ambientali minaccianu ancu 'ssa spezia. Misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di l'ambienti è a sensibilisazione di u publicu, sò necessarie per prisirvà 'ssa filetta unica.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da a wikipedia in inglese.
  2. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]