Argyranthemum frutescens

À prupositu di Wikipedia
Argyranthemum frutescens
Argyranthemum frutescens
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Argyranthemum
Nomu binuminali
Argyranthemum frutescens
Carl Heinrich 'Bipontinus' Schultz, 1844

Argyranthemum frutescens hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Argyranthemum frutescens hè una pianta vivaci appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Hè urighjinaria di l'isuli Canarii, situati in l'uceanu Atlanticu. 'Ssa pianta prisenta un portu arbustivu è pò aghjunghja un'altezza da 60 à 90 centimi. I so fogli sò verdi, alterni è frastagliati in lobi dintati. I fiora di l'Argyranthemum frutescens sò di culori biancu, giaddu o rusulina, è ani un'apparenza simili à quidda di i margariti.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'Argyranthemum frutescens hè endemica di l'isuli Canarii, induv'edda cresci à u statu salvaticu. 'Ss'isuli, situati à a larga di i costi nordupunenti di l'Africa, offrini un clima mediterraniu prupiziu à a crescita di 'ssa pianta. Hè ancu largamenti cultivata in altri righjoni di u mondu, in particulari in Auropa, in America subrana è in Australia, par causa di a so biddezza urnamintali.

Argyranthemum frutescens hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

L'Argyranthemum frutescens apparteni à u genaru Argyranthemum, chì cumprendi à l'incirca 23 spezii. Certi sinonimi usati par disignà 'ssa pianta sò Chrysanthemum frutescens è Leucanthemum frutescens. 'Ssa pianta hè strittamenti liata à a margarita cumuna (Leucanthemum vulgare) è sparti certi carattaristichi murfulogichi incù quist'ultima.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'Argyranthemum frutescens hè una pianta largamenti cultivata à fini urnamintali, tantu in i giardini privati chì in i parchi publichi. A so pupularità in quant'è pianta d'urnamentu hà cuntribuitu à a so prupagazioni in numarosi righjoni di u mondu. Eppuri, in u so ambienti naturali, 'ssa spezia hè minacciata par causa di a distruzzioni di u so ambienti è di a cuncurrenza incù spezii vegetali invasivi. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà prisirvà 'ssa pianta endemica di l'isuli Canarii è pruteghja a so diversità genetica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]