Arenaria serpyllifolia

À prupositu di Wikipedia
Arenaria serpyllifolia
Arenaria serpyllifolia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Genaru Arenaria
Nomu binuminali
Arenaria serpyllifolia
Giovanni Gussone, 1844

Arenaria serpyllifolia hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Caryophyllaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Arenaria serpyllifolia hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Caryophyllaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli rampicanti è i so picculi casci liniari, upposti è sessili. I casci sò di regula verdi, ma poni calchì volta piglià una tinta russiccia. I fiora, inquantu ad eddi, sò bianchi è ragruppati in cimi terminali. Ogni fiori pussedi cinqui pitali è numarosi stamini. A pianta misura di regula trà 5 è 20 centimi d'altezza.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Arenaria serpyllifolia hè una spezia largamenti sparta à traversu u mondu. Omu a trova par u più in Auropa, in Asia, in America subrana è in Africa subrana. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'America suttana è d'Australia. 'Ssa pianta hà una prifarenza pà l'ambienti aparti è i terri beddi assiccati, tali i pratulini, i duni di rena è i penditi rucciosi.

Arenaria serpyllifolia hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Arenaria serpyllifolia hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Eppuri, hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma scentifichi, tali Stellaria serpyllifolia è Alsine serpyllifolia. 'Ssi sinonimi sò stati apradati in u passatu pà disignà 'ssa pianta, ma u nomu attualmenti accittatu hè Arenaria serpyllifolia.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Arenaria serpyllifolia ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti cumuna in numarosi ambienti è a so pupulazioni pari stabuli. Eppuri, certi sottuspezii o pupulazioni isulati poni essa più vulnerevuli par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. Hè dunqua impurtanti di prisirvà l'ecusistemi induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]