Arenaria balearica

À prupositu di Wikipedia
Arenaria balearica
Arenaria balearica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Genaru Arenaria
Nomu binuminali
Arenaria balearica
Carl Linnaeus, 1768

Arenaria balearica hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Caryophyllaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Arenaria balearica hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Caryophyllaceae. Si caratterizeghja da a so piccula taglia, aghjunghjendu di regula trà 5 è 15 centimi d'altezza. I so piccioli sò smilzi è ramificati, purtendu casci upposti, liniari è appena succulenti. I fiora, di culori biancu, sò chjuchi è ragruppati in infiuriscenzi terminali. I pitali sò prufundamenti divisi, dendu l'apparenza di parechji fiurareddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Arenaria balearica hè endemica di l'isuli Baleari, un arcipelagu situatu in mari Tarraniu uccidentali. Omu a trova par u più annantu à l'isuli di Maiorca, Minorca, Ibiza è Formentera. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti rucciosi, i scuglieri custieri è i duni di rena. Hè bè adattata à i cundizioni mediterranii, incù una tullaranza à a sicchina è una risistenza à i venti forti.

Arenaria balearica hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Arenaria balearica hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu francesu Augustin Pyrame de Candolle in u 1805. Hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Minuartia balearica. U genaru Arenaria ragruppa circa 150 spezii di pianti arbacei cacciati in i righjoni timparati è freti di l'emisferu nordu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Arenaria balearica hè cunsidarata com'è una spezia vulnerevuli siont'è a lista rossa di l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). A principali minaccia chì pesa annantu à 'ssa pianta hè a distruzzioni di u so ambienti divuta à l'urbanisazioni criscenti è à u sviluppu turisticu in l'isuli Baleari. A racolta eccessiva di campioni à fini urnamintali custituisci ancu una minaccia pà a so sopravvivenza. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja 'ssa spezia, in particulari a criazioni di riservi naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]