Arcu etruscu

À prupositu di Wikipedia
L'arcu etruscu di Perugia

L'arcu etruscu o arcu d'Augustu hè una di i setti porti di i mura etruschi di Perugia. Hè stata custruita in a siconda mità di u IIIu seculu innanzi G.-C. ed hà statu ristaurata da Augustu in 40 avanti G.-C. dopu à a so vittoria in a guerra di Perugia.[1] Raprisenta a più intatta è munumintali di i porti etruschi di a cità è s'apri annantu à u Cardo maximus di a cità, currispundenti à l'attuali Via Ulisse Rocchi.

Storia[mudificà | edità a fonte]

Augustu avia assidiatu Perugia mentri setti boni mesa, in 40 avanti G.-C., prima chì a cità ùn capituleghji. Era l'ebbica di a guerra civili trà Uttaviu Augustu è Marcu Antonu. U frateddu di quist'ultimu, Lucius, s'era barricatu in a cità. Perugia, à l'ebbica, era un bastionu mori difficiuli à cunquistà, situatu annantu à un tarrenu elevatu è prutettu da i mura chì culligavani i setti porti. Sapemu ancu, grazia à i cronachi di Dion Cassius, chì l'armata di Lucius era numericamenti forti è chì a cità era bedda pruvista in pruvisti. U sediu di Perugia s'ultimeghja incù l'incendiu di a cità, annantu à i cunsigli, cusì si dici, di Caius Cestius cugnumatu Macedonianus. In cori di l'anni siguenti, Perugia fù ristaurata in u so splindori da i Perugini, sottu à l'auspici di Cesaru Augustu, chì avia in u frattempu starminatu i nobili chì li erani ustili, rimpiazzendu li à a testa di a cità da i famigli nobili amichi, frà i quali a più impurtanti era i Vibi. Di l'incendiu di 40 avanti G.-C., ferma i tracci di i vistighi di una villa rumana ritruvati in i scavi sottu à a cattidrali di San Larenzu, a cattidrali di Perugia. À l'ebbica augustea, a scrizzioni AVGVSTA PERVSIA hè stata incisa in i petri etruschi di l'anzianu arcu. L'altra scrizzioni chì adorna a striscia urizuntali sopra à l'arcu eddu stessu si leghji "COLONIA VIBIA" è richjama l'ebbica di l'imperatori rumanu d'urighjina piruviana Gaius Vibius Trebonianus Gallus è di u so figliolu cuimperatori Volusianus Veldumnianus, tremindù isciuti da a famiglia Vibia.

Architittura di l'Arcu etruscu di Perugia[mudificà | edità a fonte]

L'arcu si cumponi di una facciata attravirsata da un solu fornix (veni à dì un solu arcu) è di dui torri trapezuidali. Una loggia hè stata custruita annantu à una di i dui torri à a Rinascita. A funtana à u pedi di listessa torra hè stata ultimata in u 1621. Sopra à l'arcu (in dui infilarati cuncentrichi), una frisgiu dicurata di metupi incù i scudi tondi è i triglifi ; sopra, un antru picculu arcu trà dui pilastri.

In l'infilarata interna, si pò leghja a scrizzioni "Augusta Perusia", vali à dì u nomu di a cità dopu a ricustruzzioni di 40. In l'infilarata stiriori, a parsona trova a scrizzioni "Colonia Vibia", pà tistimunià di l'ius coloniae ricivutu da Treboniano Gallo.

Di fronte à l'arcu si rizza u Palazzo Gallenga Stuart, sediu di l'Università par i stranieri.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in talianu.