Arba catalina

À prupositu di Wikipedia
Arba catalina
Verbascum pulverulentum
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Lamiales
Famiglia Scrophulariaceae
Genaru Verbascum
Nomu binuminali
Verbascum pulverulentum
Aiton, 1753
Verbascum pulverulentum

L' arba catalina (o erba catalina) (Verbascum pulverulentum) hè un tipu di pianta chì faci parti di a famiglia di i scrophulariaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U fustu hè drittu drittu è altu 50 cm-2 metri. I fiori sì giaddi. Fiurisci da ghjugnu à sittembri. A curolla hè larga 20-25 mm. U caliciu hè chjucu: 2-3 mm.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè urighjinaria d'Auropa, induv'edda hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e pratulini, l'arici di furesti è i tarreni abbandunati. L'arba catalina hè ancu cultivata cum'è pianta urnamintali in numarosi giardini.

Verbascum pulverulentum hè prisenti è assà cumuna in Corsica in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'arba catalina hè una pianta à fiuritura estiva. Si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu. A pianta priferisci i terri beddi assiccati è assuliati. Hè adattata à cundizioni climatichi varii, andendu righjoni timparati à i righjoni meditarranii.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Parechji sinonimi di Verbascum pulverulentum sò:

  • Lychnitis pulverulenta (Vill.) Fourr. species
  • Thapsus floccosum (Waldst. & Kit.) Raf.
  • Thapsus pulverulentum (Vill.) Raf.
  • Verbascum acutifolium Halácsy species
  • Verbascum laxiflorum Presl species
  • Verbascum pulvinatum Thuill. species

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'arba catalina ùn hè micca cunsidarata cum'è una spezia minacciata. Hè largamenti sparta è a so pupulazioni hè stabili. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par causa di l'urbanisazioni è di l'agricultura intensiva pò custituiscia una minaccia par 'ssa pianta. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induv'edda si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]