Araucaria bidwillii

À prupositu di Wikipedia
Araucaria bidwillii
Araucaria bidwillii
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Pinophyta
Sottudivisioni [[]]
Ordini Pinales
Famiglia Araucariaceae
Genaru Araucaria
Nomu binuminali
Araucaria bidwillii
Hook., 1843

Araucaria bidwillii hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'Araucariaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

L'Araucaria bidwillii, ancu cunnisciutu sottu à u nomu di pinu di Bunya, hè una spezia d'arburi à casci parsistenti appartinendu à a famiglia di l'Araucariaceae. Stu arburi maistosu pò aghjunghja un'altezza imprissiunanti da 30 à 45 metri, incù un fustu rittu è cilindricu pudendu misurà sinu à 2 metri di diamitru. I so rami urizuntali sò disposti di manera rigulari tuttu à u longu di u so fustu, furmendu una curona densa è conica. I casci, di forma lanceulata, sò rigidi è pinzuti, misurendu à l'incirca 2 à 4 cm di longu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'Araucaria bidwillii hè urighjinariu da u livanti di l'Australia, induv'eddu hè endemicu. Omu u trova par u più in i righjoni custieri di u Queensland è di a Nouvelle-Galles di u Sudu. Stu arburi prifirisci i terri beddi assiccati è cresciu di regula in i furesti trupicali umiti è i zoni muntosi. Hè ancu cultivatu in altri righjoni di u mondu, in particulari in Auropa è in America subrana, par causa di a so biddezza urnamintali.

Araucaria bidwillii hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

L'Araucaria bidwillii hè stata discritta pà a prima volta in 1843 da u butanistu britannicu John Carne Bidwill, da induva u so nomu spicificu. Esistini ancu sinonimi par 'ssa spezia, tali Araucaria bunya, Araucaria bidwillii var. bunya è Araucaria bidwillii var. glauca. 'Ssi noma altirnativi sò stati usati in u passatu, ma sò avà cunsidarati com'è obsuleti.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'Araucaria bidwillii hè classificata com'è una spezia vulnerevuli siont'è a lista rossa di l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). A principali minaccia chì pesa annantu à 'ssa spezia hè a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'espansioni di l'agricultura è di l'urbanisazioni. A racolta illegali di i so graneddi, chì sò manghjarecci, custituisci ancu una minaccia pà a so sopravvivenza. Misuri di cunsirvazioni sò missi in campu pà pruteghja 'ssa spezia, in particulari prugrammi di rimbuscamentu è riservi naturali. Hè escinziali di sinsibilizà u publicu à l'impurtanza di prisirvà 'ssa spezia unica pà assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]