Arabis verna

À prupositu di Wikipedia
Arabis verna
Arabis verna
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Arabis
Nomu binuminali
Arabis verna
Claude Thomas Alexis Jordan, 1861

Arabis verna hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Arabis verna hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Hè carattarizata da una piccula taglia, aghjunghjendu di regula trà 10 è 30 centimi d'altezza. I so casci sò basali, furmendu una rusetta, è sò di forma uvali à spatulati. I fiora di Arabis verna sò bianchi, chjuchi è ragruppati in gaspi terminali. Pussedini quattru pitali è sei stamini.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Arabis verna hè urighjinaria d'Auropa, induv'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni timparati d'Auropa uccidentali è cintrali, in particulari in Francia, in Alimagna, in Inghilterra è in iSpagna. Cresci ancu in certi parti di l'Asia, com'è a Turchia è a Russia. 'Ssa pianta prifirisci i terri beddi assiccati è l'ambienti aparti, tali i pratulini, l'arici di furesti è i penditi rucciosi.

Arabis verna hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Arabis verna hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Esistini ancu sinonimi par 'ssa pianta, tali Arabis lucida, Arabis albida è Arabis alpina. 'Ssi noma sò stati usati da diffarenti butanisti à u filu di u tempu, ma Arabis verna ferma u nomu u più currintamenti usatu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Arabis verna hè una pianta rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Hè à spessu cultivata com'è pianta urnamintali in i giardini par causa di i so fiora diddicati è di a so capacità à adattà si à diffarenti tipi di terri. Eppuri, certi pupulazioni salvatichi poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali da l'urbanisazioni è l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci naturalamenti cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]