Arabis hirsuta

À prupositu di Wikipedia
Arabis hirsuta
Arabis hirsuta
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Arabis
Nomu binuminali
Arabis hirsuta
Giovanni Antonio Scopoli, 1772

Arabis hirsuta hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Arabis hirsuta hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si caratterizeghja da a so piccula taglia, aghjunghjendu di regula trà 10 è 40 centimi d'altura. I so piccioli sò smilzi è ramificati, purtendu fogli verdi è dintati. I casci basali formani una rusetta, mentri chì i casci supiriori sò alterni. I fiora, di culori biancu, sò ragruppati in gaspi terminali è appariscini di branu. I frutti sò siliquetti lungarini cuntinendu numarosi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Arabis hirsuta hè urighjinariu d'Auropa, ma si hè ancu sparta in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana è in Australia. Hè prisenti in una grandi varietà d'ambienti, tali i pratulini, l'arici di furesti, i ricci è i zoni disturbati. 'Ssa pianta hà una prifarenza pà i terri beddi assiccati è ricchi di nutrimenti.

Arabis hirsuta hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

L'Arabis hirsuta hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Apparteni à u genaru Arabis, chì ragruppa à l'incirca 120 spezii di pianti arbacei. Certi sinonimi di Arabis hirsuta sò Arabis pubescens, Arabis setosa è Arabis pilosa.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Arabis hirsuta hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali da l'urbanisazioni, l'agricultura intinsiva o d'altri attività umani. Hè dunqua impurtanti di prisirvà l'ambienti induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]